Șefa CNA, urmărită pentru noi fapte de corupție. DNA i-a pus sechestru pe bunuri de 2,3 milioane de lei

Diecția Națională Anticorupție arată, într-un comunicat de presă transmis luni agenției MEDIAFAX, că în dosarul privind fapte săvârșite în legătură cu decizii ale Consiliului Național al Audiovizualului, procurorii au extins urmărirea penală față de Laura Corina Georgescu, președinta CNA, aceasta fiind cercetată pentru abuz în serviciu (cinci acte materiale) și instigarea la fals în înscrisuri sub semnătură privată (cinci acte materiale).

Anchetatorii au dispus luarea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor imobile și mobile, inclusiv asupra conturilor bancare, aparținând Laurei Georgescu, până la limita de 2.296.200 de lei, „sumă reprezentând valoarea cu care cinci posturi de televiziune s-au constituit până în acest moment drept parte civilă”, a precizat DNA.

Potrivit ordonanței de extindere a urmăririi penale, Laura Georgescu ar fi instigat, în perioada 2013-2014, la întocmirea unor sesizări cu date nereale, în vederea înregistrării unor lucrări ce au intrat în analiza plenului CNA și care au fost soluționate prin sancționarea a patru posturi de televiziune (cinci sesizări nereale), altele decât cele referitoare la cele șapte posturi de televiziune care au făcut obiectul actelor de cercetare anterioare.

Anchetatorii au mai extins urmărirea penală în cazul Laurei Georgescu și în 24 aprilie, tot pentru abuz în serviciu și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, după ce au identificat noi cazuri de televiziuni sancționate în baza unor date false.

Ulterior, în urma cercetărilor, patru operatori TV sancționați ca urmare a demersurilor efectuate de președinta CNA, în baza sesizărilor false care ar fi fost făcute chiar la instigarea acesteia, au comunicat date utile anchete, a precizat DNA.

„Printre datele comunicate de operatorii TV au fost identificate noi sesizări care conțineau date false, fiind promovate de suspecta Georgescu Laura și care au avut ca rezultat sancționarea acestora. În unele cazuri, sesizarea a fost redactată și înregistrată înainte ca emisiunea reclamată să fi avut loc”, se mai arată în ordonanța de extindere a urmăririi penale.

Astfel, în această cauză, până în prezent, anchetatorii au reținut în cazul Laurei Georgescu săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu, din care una în formă continuată (25 acte materiale) și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată (25 acte materiale), în cazul sesizărilor falsificate care au stat la baza sancționării cu amendă a 11 posturi de televiziune.

DNA arăta în 24 aprilie, când anunța extinderea urmăririi penale, că Laura Georgescu, „probabil urmărind diferite interese de natură personală sau capacitată de entități juridice din domeniul audiovizualului sau de persoane ce dețin diferite funcții publice”, a impus mai multor funcționari din cadrul CNA, să întocmească sesizări ce conțin date nereale, iar ulterior a susținut respectivele sesizări false prin demararea unor proceduri administrative care au avut ca finalitate sancționarea cu amendă a unui număr de șapte posturi TV, unele dintre aceste posturi fiind sancționate de mai multe ori.

„În cazul sesizărilor identificate cu privire la cele șapte posturi TV, s-au inserat date nereale referitoare la identitatea persoanei care face sesizarea (nume, prenume, adresă de domiciliu, date de contact) sau chiar cu privire la momentul sesizării. În conținutul unei astfel de sesizări, au fost inserate abaterile pe care a considerat președinta CNA, Laura Georgescu, că ar fi suficiente pentru a putea susține ulterior sancționarea respectivului post, chiar dacă în unele situații faptele erau mai vechi și ar fi putut fi prescrise (se aplică termenul general de prescripție în materie contravențională – șase luni)”, preciza DNA.

Procurorii arătau că, după redactare, aceste sesizări erau printate și înregistrate ca și cum ar fi fost preluate de pe e-mail-ul instituției, deși acestea nu erau transmise pe poșta electronică, însă reprezenta modalitatea prin care Laura Georgescu păstra aparența de legalitate a acestor sesizări.

„În cazul unora dintre aceste sesizări false, momentul conceperii lor și al înregistrării este anterior derulării efective a programului în legătură cu care se reclamă abaterea de la legea audiovizualului. În aceste condiții este evident că se urmărea grila, se stabilea care program ar putea fi sancționabil și se proceda la redactarea sesizării, însă din neglijență nu se modifica ora și rămânea menționată ora redactării care, așa cum s-a precizat, era anterioară difuzării respectivului program”, au mai stabilit anchetatorii.

În cazul Laurei Geogescu a mai fost extinsă urmărirea penală și în 2 aprilie. DNA arăta atunci că modul de acțiune era bine pus la punct, iar pentru a se crea aparența de legalitate în privința acestor sesizări, o parte dintre sesizări au fost lucrate într-un fișier „word” care păstra coordonatele formularului de sesizare on line, existent pe site-ul CNA.

În prima ordonanță de extindere a urmăririi penale pe numele Laurei Georgescu se menționa că, în cazul unuia dintre posturile de televiziune sancționate, la momentul analizării cererii de prelungire a licenței, în 2014, contrar metodologiei de până la acel moment, la dosarul constituit pentru prelungirea licenței, la comanda ei, au fost anexate mai multe sesizări false, anterioare acelui moment și care deja fuseseră soluționate prin sancționarea cu amendă, ceea ce a condus la o amânare a deciziei de prelungire pentru mai multe săptămâni.

În tot acest timp, în spațiul mediatic s-a transmis că postul respectiv a rămas fără licență, ceea ce a afectat în mod direct activitatea acestuia. În urma sancțiunilor repetate și a neprelungirii licenței, postului tv respectiv i-au scăzut încasările din publicitate, cu peste 600.000 de lei.

În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane, angajați în cadrul Consiliului Național al Audiovizualului, în legătură cu întocmirea documentelor false, potrivit DNA.

Extinderea cercetărilor a fost făcută în dosarul în care Laura Georgescu, alături de fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc, fostului primar din Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan, și Narcisa Iorga, fost membru CNA, este suspectată cu privire la intervenții pentru licența Giga TV.

Anchetatorii au reunit, anterior extinderii urmăririi penale, la dosarul privind licența Giga TV, televiziune care era controlată de Gheorghe Ștefan la data faptelor, un alt dosar în care sunt vizate fapte de corupție comise la nivelul CNA. Astfel, Laura Georgescu este vizată și pentru primirea unor laptopuri de la persoane pe care le-ar fi favorizat.

Dosarul a fost deschis după ce au fost semnalate posibile fapte de corupție și asimilate celor de corupție în care ar fi implicați funcționari ai statului, de la nivelul autorităților centrale de reglementare în domeniul audiovizualului, „acțiunile acestora deservind interesele personale și de afaceri, obiectivul fiind continuarea emiterii unor posturi de televiziune, deși acestea nu îndeplinesc criteriile cerute de lege”, potrivit DNA.

În același dosar se fac cercetări și în cazul denunțului formulat de Liliana Mincă, membru al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaților. Mincă a depus plângerea în luna iulie 2014, după ce în presă au fost difuzate înregistrări audio în care șefa CNA folosește un limbaj licențios și face referire la anumite practici, pentru obținerea de sponsorizări cu logistică în favoarea Consiliului. În plângere sunt menționate și fragmente din înregistrările cu Laura Georgescu, în care aceasta face referire la o posibilă sponsorizare sau donație a unor laptopuri pentru Consiliu. Plângerea are ca obiect infracțiunile de luare de mită și trafic de influență.

În octombrie 2014, procurorii au făcut percheziții la sediul CNA, Laura Georgescu spunând atunci că i-a fost adus la cunoștință că este controlat cursul sesizărilor primite de Consiliu.

În dosarul privind intervenții pentru licența Giga TV, Gheorghe Ștefan este acuzat că ar fi discutat cu Viorel Hrebenciuc să intervină la CNA pentru obținerea licenței postului Giga TV, care fusese retrasă la 17 septembrie 2013, după ce a încetat să difuzeze serviciul de programe pentru care i s-a acordat licența audiovizuală, mai mult de 96 de ore, pentru orice motive imputabile titularului.

Viorel Hrebenciuc este urmărit penal pentru că s-ar fi implicat în determinarea unor funcționari din CNA pentru ca această instituție să revină asupra deciziei de retragere a licenței Giga TV.

Narcisa Iorga este cercetată pentru că i-ar fi sugerat lui Gheorghe Ștefan în ce mod se poate redobândi licența Giga TV și la cine să apeleze pentru asta, nominalizându-l pe Viorel Hrebenciuc.