„Există un principiu simplu și clar, ce stă la temelia statutului de drept (rule of law – domnia legii) și a democrației: justiția se înfăptuiește în numele legii. Nu în numele hotărârilor secrete ale CSAT, nu în numele protocoalelor secrete, ci a legii. Așadar, Parlamentul adoptă o lege, Președintele o promulgă, însă legea intră în vigoare – dacă nu se prevede altfel – la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial. Publicarea legii este fundamentală într-o democrație, deoarece ar fi imposibilă respectarea ei dacă aceasta nu ar fi adusă la cunoștința cetățenilor și a instituțiilor. Cu atât mai gravă ar fi îngrădirea unor drepturi și libertăți pe baza unui act care nu e public. (…) Fără publicarea în Monitorul Oficial, legea nu există”, a scris pe Facebook Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR).
Președintele UNJR mai crede că existența acestor protocoale dinamitează întreaga fundație a statului, a raportului între instituții și între stat și cetățean.
„E nevoie de o transparență totală în acest proces, de publicarea tuturor hotărârilor CSAT care au privit justiția, a protocoalelor ori înțelegerilor (că să nu avem discuții pe semantică, mă refer la absolut orice tip de act ce a consfințit cooperări, colaborări, activități comune, relații între instituții judiciare și alte autorități) iar la sfârșit să facem o evaluare riguroasă a tot ce s-a întâmplat, pentru că avem dreptul să știm adevărul. Tot adevărul! Nu mai putem aștepta 30 de ani până să aflăm ce s-a întâmplat în acești ani, așa cum așteptăm după dosarul Revoluției”, a mai spus Gîrbovan.
Magistratul a mai spus că nu se poate respecta o lege care este nepublică și nici nu poate fi cineva tras la răspundere în baza acesteia. De asemenea, acesta mai consideră că cei care susțin că astfel de acte secrete au fost necesare sau eficiente, „ratează esența statului de drept”.
„În baza acestor protocoale secrete au fost anchetați cetățeni ai acestei țări care aveau dreptul de a ști că le sunt aplicate alte norme de procedura decât cele din Codul de procedură penală la care, în mod firesc, se raportau. Ofițeri ai SRI s-au comportat ca organe de cercetare penală, în condițiile în care acest lucru le era strict interzis de lege. Iar culmea cinismului semnatarilor acelui Protocol, în raport cu cetățeanul, este că toate costurile făcute de ofițerii SRI erau incluse că și cheltuieli judiciare ce erau imputate celor anchetați în baza unui protocol secret care nu doar că nu le-a fost niciodată comunicat, dar despre care multă vreme nici nu s-a știut că există”, a mai scris Dana Gîrbovan.