Șefii instituțiilor de cultură în fața deputaților. Gigel Știrbu: incapacitate managerială a actualului ministru

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a programat miercuri audierea managerilor instituțiilor de cultură aflate în subordinea Ministerului Culturii și Identității Naționale, în legătură cu „pericolul subfinanțării principalelor instituții de cultură din România, precum și pentru identificarea soluțiilor de rezolvare a acestei situații dramatice”.

Ministrul Culturii Valer Breaz nu era prezent la începutul ședinței Comisiei și a anunțat prin intermediul unui mesaj primit de președintele comisiei că nu va ajunge în ciuda faptului că anterior confirmase prezența.

Virgil Nițulescu a vorbit în deschiderea ședinței și în calitate de reprezentant al Rețelei Naționale a Muzeelor a prezentat situația în care se află ca pe un conflict între instituțiile de cultură și Ministerul Finanțelor. Recunoscând faptul că bugetul pentru salarii a crescut cu 13,27%, față de anul 2018, a precizat că suma nu este suficientă până la sfârșitul anului. „În schimb, bugetul pentru bunuri și servicii a scăzut cu exact 33%”, a prezentat problema directorul de la Muzeul Național al Țăranului Român. Ținând cont de creșterea prețurilor la utilități, Nițulescu arată că, de fapt, scăderea ar ajunge undeva la 37% față de bugetul pentru bunuri și servicii față de 2018. „Lovitura de grație am primit-o la sfârșitul lunii mai, când toate instituțiile din subordinea ministerului am primit o informare prin care eram anunțați că deschiderea bugetară va fi de numai 40% din banii pe care urma să îi primim. În luna iunie, această deschidere a venit într-un procent de 44%”, a arătat Nițulescu, el însuși fost funcționar la Ministerul Culturii.

Andrei Dimitriu, Managerul Filarmonicii „George Enescu”, a arătat că în cadrul întâlnirii de marți, de la Guvern, miniștrii culturii și de finanțe au stabilit că până luni se vor anunța valorile prevăzute pentru rectificarea bugetelor. „Problema este cum împărțim banii. Filarmonica are salariile convenabile pentru nivelul din România. Nu la acest capitol discutăm, ci la cel de funcționare. E nevoie de o gândire inteligentă de redistribuire a sumei care revine Ministerului Culturii”, a spus șeful de la Ateneul Român.

„Discuția e un inventar de probleme. Dar pe mine mă interesează problema practică… problema esențială pentru România este să se stabilească niște priorități și câteva instituții să poată funcționa la nivelul exigențelor europene. O axiologie care operează în Europa civilizată. Mie îmi este foarte clar că dacă noi, toți directorii vom rămâne într-un conclav să hotărâm, va fi un dezastru. Există riscul ca subfinanțarea culturii să ne arunce în zona căminului cultural”, a arătat Andrei Dimitriu pentru MEDIAFAX.

Paula Popoiu, directorul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, a spus „acum mă aflu în situația în care nu putem plăti servicii de pază, servicii de întreținere, anti-incendiu (…). Am cerut același buget de anul trecut, nu am cerut nimic în plus. Dar când afli că ți se dă cu 30% mai puțin decât deja ți s-a tăiat ajungi să te gândești că trebuie să închizi și să trimiți oamenii acasă. Salariile au crescut conform legii nu altfel. Nu e vorba de mofturi, de oameni care doresc să fie mai bine plătiți ci de oameni care doresc să protejeze patrimoniul”. În afara sumei scăzute pentru bunuri și servicii, directorul de la Muzeul Satului a arătat că o discuție trebuie purtată și în ceea ce privește situația disperată a investițiilor: „de trei ani de zile noi nu primim niciun ban la investiții”.

În timpul întâlnirii, Paula Popoiu a anunțat că muzeele județene de etnografie intră în grevă în semn solidaritate cu situația instituțiilor din subordinea Ministerului Culturii.

Ion Caramitru, directorul Teatrului Național București, a insistat asupra faptului că „bugetul a devenit operațional în instituțiile noastre la mijlocul lui mai, când trebuia să vină din ianuarie. Am rămas cu toții datori la firme. Cum nu avem corp de tehnicieni îndestulător pentru cele șapte săli, necesarul de personal a fost de 850 de posturi. În 2019 avem 480 de posturi”. Obligați să semneze și să își asume răspunderea că vor asigura cheltuielile de întreținere și funcționare a instituției pe tot parcursul anului financiar. „Suntem în situația să apară penalități de întârziere, cine va plăti?” a întrebat Ion Caramitru. „Toți suntem niște infractori. Noi suntem buni de plată”, a spus directorul Teatrului Național București. „A fost, aș putea spune, un mic șantaj. Suntem în culpă, penală până la un moment dat”.

Călin Dan, de la Muzeul Național de Artă Contemporană a precizat faptul că discuția avută marți cu primul ministru și cu ministrul de finanțe a fost mutată către rectificările bugetare fără să existe siguranța că aceste rectificări vor salva instituțiile sau este vorba numai despre o altă amânare a găsirii unei soluții.

Beatrice Rancea a arătat că dacă nu se schimbă nimic în ceea ce privește finanțarea Operei din Iași, la toamnă există pericolul desființării corpului de balet.

„Mă așteptam să vină ministrul, sunt dezamăgit că nu a venit. Eu nu mi-aș dori să fiu în locul lui în momentul acesta. El este între ciocan și nicovală. Noi nu putem să îi atragem atenția ministrului finanțelor pentru că noi avem contact cu Guvernul prin minstrul culturii, pe de altă parte, el nu reușește să îl convingă pe Teodorovici de importanța instituțiilor publice de cultură. Nu cred că a adoptat cea mai bună tactică spunând că nu suntem noi manageri buni”, a spus Virgil Nițulescu ,directorul MȚR, pentru MEDIAFAX.

Mai multe instituții au fost invitate la audieri, printre cei aflați pe lista invitaților pentru întâlnirea de la Parlament numărându-se Balogh Balint, directorul economic al Teatrului Maghiar din Cluj-Napoca, Ștefan Bâlici, directorul general al Institutului Național al Patrimoniului, Alexandru Boureanu, managel al Teatrului Național „Marin Sorescu”, din Craiova, Ion Caramitru, directorul Teatrului Național București, Liviu Constantinescu, manager interimar la Muzeul Național de Artă, Călin Dan, Directorul General al Muzeului Național de Artă Contemporană, Andrei Dimitriu, managerul Filarmonicii „George Enescu”, Cristian Tudor, jurist la Centrul Național al Dansului, Viorica Dragnea, directorul economic al Teatrului Național de Operetă și Musical Ion Dacian, Attila Gasparik, directorul general al Teatrului Național Târgu Mureș, Cristian Hadji-Culea, directorul Teatrului Național Iași, Ada Lupu Hausvater, de la conducerea Teatrului Național Timișoara, Bianca Ionescu, directorul Teatrului Național de Operetă și Musical Ion Dacian, Virgil Nițulescu, de la Muzeul Național al Țăranului Român, Ernest Oberlander Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, Maria Patachi, director economic de la Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj Napoca, Paula Popoiu, de la conducerea Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Beatrice Rancea, Manager-Director General Opera Națională Română Iași și Vava Ștefănescu, manager al Centrului Național al Dansului.

Deputatul Iulian Bulai a arătat în timpul discuțiilor că în urma faptului că problemele nu au fost cunoscute „am înțeles că în urma dintre dumneavoastră și reprezentanții Guvernului de ieri s-a solicitat demisia ministrului Breaz. Și eu cred că ar trebui să vină o altă persoană care să își asume acest lucru. Ar fi al cincilea Ministru al Culturii în ultimii doi ani și jumătate”.

„Este o situație generală și generată de incapacitatea managerială a actualului ministru, vă asigur de tot sprijinul nostru, vom avea o întrevedere cu domnia sa după ce Ministerul Finanțelor vă va oferi un răspuns. Dacă un ministru nu are forță politică e un om de paie”, a comentat președintele Comisiei, Gigel Știrbu care a amintit că ministrul, în timpul audierii a negat că se poate ajunge la o asemenea situație în timpul mandatului său dar „nu a avut tăria să spună că își va da demisia” în aceste condiții.