Șeful CCR, audiat în dosarul „erata de la referendum”. „Nu ajungem nicăieri dacă se cercetează fiecare decizie a Curții”

Augustin Zegrean a declarat, la intrarea în sediul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, că vor fi audiate și alte persoane în acest caz și că el personal nu se teme de această cercetare, decizia pe care au luat-o judecătorii constituționali la acel moment fiind una corectă.

„Am dat (Curtea Constituțională, n.r.) o decizie până când cineva o să înțeleagă rezultatul votului, nu am stabilit noi. Noi am primit de la BEC procesul verbal și acolo scria că au fost la vot opt milioane, care reprezintă 46,24 la sută din numărul cetățenilor înscriși în liste. Dacă dădeam altfel decizia, puteam fi trași la răspundere, eventual”, a declarat Zegrean, întrebat dacă se simte vinovat că a fost dată o erată la hotărârea adoptată de CC în 2 august 2012 cu privire la organizarea referendumului, în care se făcea mențiunea că vor fi luate în calcul toate persoanele cu drept de vot.

Președintele Curții Constituționale a adăugat că, în opinia sa, nu este normal ca anchetatorii să verifice soluții ale judecătorilor, acesta fiind și motivul pentru care, în legea românească, statutul judecătorului este „inamovibil”. Zegrean a mai spus că dacă anchetatorii s-ar apuca să cerceteze fiecare decizie a judecătorilor, nu s-ar ajunge nicăieri.

Miercuri sunt așteptați la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție alți doi judecători ai Curții Constituționale, unul dintre aceștia fiind Petre Lăzăroiu.

În acest caz, procurorii Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție fac cercetări și audiază mai multe persoane, în calitate de martori, printre care și foști sau actuali judecătorii de la Curtea Constituțională, dosarul fiind redeschis, în urma unei sesizări, după ce inițial cauza a fost închisă. Ancheta vizează modul în care judecătorii Curții Constituționale au emis, în 2012, hotărârea de invalidare a rezultatului referendumului privind demiterea fostului președinte Traian Băsescu.

În dosarul cunoscut ca „erata” au fost audiați, până în prezent, Tudorel Toader, Acsinte Gaspar, Aspazia Cojocaru, Horațius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, și Toni Neacșu, fost membru CSM.

Curtea Constituțională a adoptat, 2 august 2012, o hotărâre cu privire la referendum, însă a constatat că din aceasta lipsea temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-și exprime opțiunea la scrutinul care avusese loc pe 29 iulie 2012. Astfel, după publicarea hotărârii, a fost emisă o erată prin care se menționa faptul că vor fi luate în calcul toate persoanele cu drept de vot, respectiv peste 18 milioane.

Erata a fost întocmită și semnată atunci de judecătorul Ștefan Minea, cel care a trimis adresa de publicare la Monitorul Oficial. Pe baza acestei erate, referendumul a fost invalidat, deoarece din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente, au participat la vot 8.459.053 de persoane (46,24 %), astfel că nu a fost atins pragul de participare, de cel puțin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

Judecătorii CC Ion Predescu, Acsinte Gaspar și Tudorel Toader, care au făcut opinie separată la hotărârea de invalidare a referendumului din 29 iulie 2012, și-au argumentat dezacordul prin faptul că decizia a fost luată în baza „eratei” la adoptarea căreia ei nu au fost consultați.

„Dezacordul exprimat în raport cu hotărâre de invalidare a rezultatelor referendumului național din data de 29 iulie 2012, are la bază faptul că aceasta a fost adoptată prin raportare la prevederile art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, soluție prefigurată prin «erata» din data de 6 august 2012, referitoare la Hotărârea Curții Constituționale nr. 3 din 2 august 2012 , «erată» la adoptarea căreia nu am fost consultați, procedeu fără precedent în jurisprudența constituțională”, se arăta în opinia separată la hotărârea CC din 21 august 2012.

Cei trei magistrați subliniau că, pe de o parte, prin Hotărârea nr. 3 din 2 august 2012, CC a statuat în sensul că cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate „au dreptul de a vota în mod liber în străinătate pe listele electorale suplimentare”, iar „rațiunea pentru care acești cetățeni nu sunt înscriși în listele electorale permanente rezidă în faptul că nu au domiciliul în țară, astfel încât numărul acestora nu poate influența cvorumul legal de participare la referendum, respectiv majoritatea persoanelor înscrise pe listele electorale permanente”, iar pe de altă parte, erata completatoare face referire la „listele electorale cuprinzând cetățenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv”, așadar indiferent de domiciliu.

Predescu, Gaspar și Toader arătau că, în aceste condiții, cifra de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente, cifră luată în considerare la adoptarea hotărârii, nu reflectă structura și dimensiunea corpului electoral actual.

„Pornind de la continua scădere a populației României, de la datele statistice furnizate în mod oficial, de la necesitatea eliminării din liste a celor decedați, a persoanelor care au pierdut cetățenia ori drepturile electorale considerând că în listele electorale permanente nu pot fi incluși cetățenii români cu domiciliul ori reședința în străinătate și nici cei ale căror acte de identitate nu sunt valabile, constatăm că datele finale sunt de natură să conducă la validarea rezultatelor referendumului”, susțineau cei trei judecători constituționali.

Hotărârea CC de invalidare a referendumului a fost citită atunci în Parlament. La momentul publicării ei în Monitorul Oficial, a încetat interimatul lui Crin Antonescu la Cotroceni, iar Traian Băsescu și-a reluat atribuțiile constituționale și legale de președinte al României, conform deciziei CC.

Ulterior, Asociația pentru Prevenirea Abuzurilor Fiscale a depus, la Parchetul ICCJ, o plângere penală împotriva mai multor judecători ai CC, și în special la adresa lui August Zegrean și Ștefan Minea, pe care îi acuza de fals în înscrisuri oficiale, abuz în serviciu și comunicare de informații false.

Despre abuzul în serviciu, reprezentanții asociației notau că, „profitând de plecarea mai multor colegi în concediu, probabil, aceștia fie s-au întrunit în condiții ilegale, fie nu s-au întrunit deloc însă au emis documente în numele CCR”.

Asociația mai cerea Parchetului să cerceteze „dacă nu cumva toți judecătorii CCR au abuzat de funcțiile ce le dețin, în condițiile în care, dacă într-adevăr aveau nevoie numai de listele nemodificate, neactualizate, în baza cărora s-a desfășurat referendumul, au cerut pentru acest lucru un termen de răgaz de o lună și jumătate, când în condiții normale aceste liste le puteau avea de pe o zi pe alta, iar dacă acestea erau reale, puteau să invalideze referendumul, scutind România de haosul politic în care ne aflăm”.

Aceștia cereau procurorilor să cerceteze dacă „cel/cei” ce au emis erata publicată în Monitorul Oicial în 7 august „nu cumva a abuzat de funcția pe care o deține, deoarece deși în Hotărârea 3 din 2 august se vorbește de Legea nr. 3 din 2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările ulterioare, pentru prima dată în erată se vorbește de Legea 370/2004 pentru alegerea președintelui României, cu toate că, așa cum știm, în același timp cu referendumul nu au avut loc alegeri prezidențiale, deci este evident că nu sunt aplicabile prevederile Legii 370 din 2004”.

Reprezentanții asociației cereau Parchetului să cerceteze „dacă nu cumva prin ceea ce au transmis comunității europene, membrii CCR au pus în pericol siguranța statului român, în condițiile în care dacă ar fi simțit «presiuni» asupra lor, în mod normal mai întâi trebuiau sesizate organele statului român: poliția, DNA-ul, PICCJ”.

„Vă rugăm să cercetați dacă nu cumva aceștia tăinuiesc persoanele ce pun presiuni asupra lor, acesta fiind motivul real pentru care nu doresc să se plângă organelor abilitate din România”, mai arătau reprezentanții asociației în plângerea depusă.

În 6 august 2012, Curtea a transmis o erată, cerând Monitorului Oficial să îndrepte eroarea materială apărută în decizia pe care o luase în 2 august, respectiv completarea textului cu un paragraf care la redactare ar fi fost omis.

Completarea la hotărârea Curții Constituționale din 2 august 2012, prin care s-a precizat temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-și exprime opțiunea la referendum, a fost făcută cu acordul majorității judecătorilor, arăta atunci Curtea Constituțională.

„Judecătorul-raportor, sub îndrumarea căruia s-a redactat hotărârea, a procedat cu acordul majorității judecătorilor Curții la completarea considerentelor acesteia, precizând că, pentru stabilirea numărului total de cetățeni români care trebuiau să își exprime opțiunea, «sunt aplicabile dispozițiile legale ale art.2 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României și ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului»”, preciza CC.