Șeful CCR, după ce SRI a fost scos din dosare: „Am auzit și eu foarte multe opinii, mă crucesc. Nimeni nu va rămâne nepedepsit”

„Nimeni care a făcut fapte penale nu va scăpa de pedeapsă datorită acestei decizii. Nici cei care au fost definitiv condamnați, nici cei care urmează să fie de acum încolo. De la decizie încolo, nu se schimbă lumea, nu se dărâmă lumea, doar urmărirea penală se va face de cătrei cei care trebuie să facă urmărirea penală, adică procurorii și poliția judiciară. Noi nu am făcut nimic dezastruos în decizia asta. Am înlăturat de acolo două-trei cuvinte, „și alte organe specializate ale statului”, pentru că nu se înțelegea nimic cine sunt aceste alte organe specializate ale statului. Acum am aflat și noi cine era organul ăla specializat al statului care făcea interceptări”, a spus Zegrean.

Cât privește aplicarea deciziei CCR în cazul dosarelor pe rol, președintele Curții Constituționale a spus: „Numai cel care în dosarul căruia s-a pronunțat decizia poate să facă revizuire sau cei care aveau deja invocată o excepție de neconstituționalitate, restul nu mai pot să facă”.

Zegrean nu a exclus ca de acum înainte interceptările să fie făcute de organele de urmărire penală cu logistica SRI. „Uneltele acelea cu care se face interceptarea sunt ale statului român, cine le folosește este o altă problemă, asta trebuie rezolvată”, a spus el, răpunzând „de ce nu?” când a fost întrebat dacă DNA poate folosi aparatura chiar dacă e a SRI.

„Urmărirea penală s-a făcut și când nu se făceau interceptări, urmărire penală se va face întotdeauna și legea spune cine trebuie să o facă. Știți că în Anglia nu se pot folosi interceptările ca probă în proces? Și eu vreau să cred că nimeni nu a fost condamnat doar pe o înregistrare. Dacă înregistrarea nu e susținută de probe nu poate fi nimeni condamnat”, a insistat el.

SRI nu va mai putea pune în executare de acum înainte, la cererea procurorului, mandatele de supraveghere tehnică într-un dosar penal, orice probă obținută în acest fel fiind considerată nelegală. Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei referitoare la neconstituționalitatea articolului care permitea Serviciului să facă interceptări, precizând că hotărârea nu vizează cauzele soluționate definitiv, însă se aplică în mod corespunzător celor aflate pe rol. Surse din CCR au precizat pentru gândul că probele aflate în dosarele pe rol rămân însă valabile, cu excepția celor care au fost contestate în camera preliminară sau în dosare au fost ridicate excepții de neconstituționalitate, anterior publicării deciziei Curții. Hotărârea CCR se aplică de asemenea în cazul dosarelor aflate în faza urmăririi penale, care nu au fost trimise în judecată, în care nu mai pot fi făcute interceptări sau altă supraveghere tehnică de către SRI, la cererea procurorului, sau probele nu mai pot fi folosite. Cu toate acestea, fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, susține că toate dosarele bazate pe interceptări sunt vulnerabile, pe de o parte cele aflate în achetă în care interceptările sunt mijloace de probă vitale, pe de altă parte cele aflate pe rolul instanțelor care vor fi închise.

Sedință de urgență a CSAT

Președintele Klaus Iohannis a convocat vineri o ședință de urgență a CSAT pentru a lua în discuție implicațiile deciziei CCR privind interceptările. Șeful statului va face declarații de presă la finalul reuniunii.

Klaus Iohannis anunțase pe 3 martie că prima ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va avea loc în data de 15 martie, dar data a fost devansată.

Pe ordinea de zi ar mai putea figura chestiunea migrației, având în vedere participarea premierului Dacian Cioloș la reuniunea informală pe această temă de la Bruxelles, întâlnirea cu secretarul general al NATO și vizita la Haga.