Șeful Parchetului din Beiuș, arestat preventiv pentru șantaj și luare de mită

Judecătorul de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Oradea a admis cererea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție Oradea și a dispus arestarea preventivă a prim-procurorului Gligor Sabău, pentru 30 de zile, începând de vineri 18 decembrie și până în 16 ianuarie 2016.

Decizia poate fi contestată la instanța supremă, care va decide definitiv dacă prim-procurorul Parchetului Judecătoriei Beiuș rămâne în arest preventiv, va fi plasat în arest la domiciliu sau cercetat sub control judiciar.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție Oradea l-au reținut, miercuri, pe prim-procurorul Gligor Ioan Sabău, pentru luare de mită (patru infracțiuni, din care trei în formă continuată), șantaj, favorizarea suspectului, instigare la abuz în serviciu și fals în declarații.

În același dosar, procurorii anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Adriana Ardelean, procuror în cadrul Parchetului Judecătoriei Beiuș, pentru abuz în serviciu, și Mihai Dinu Lupaș, cumnatul prim-procurorului, pentru șantaj.

Potrivit procurorilor, în perioada 2009 – 2012, Gligor Ioan Sabău a pretins și primit diferite foloase necuvenite (lemne de foc, lemn de lucru, sume de bani, protejarea și avansarea unei rude la locul de muncă, asfaltarea drumului de acces la locuința sa, racordarea locuinței personale la rețeaua de apă geotermală a orașului prin decontarea lucrării din bugetul local), în valoare totală de 36.703 de lei, de la o persoană cu funcție de conducere din Primăria Beiuș, denunțător în cauză.

Magistratul urma să intervină pentru soluționarea favorabilă a dosarelor penale înregistrate la Parchetul Judecătoriei Beiuș pe numele persoanei respective și, totodată, să nu procedeze la sesizarea din oficiu și constituirea de noi dosare penale cu privire la faptele penale comise de aceasta, în domeniul achizițiilor publice și în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu.

„În schimbul foloaselor pretinse și primite, magistratul urma să protejeze activitatea infracțională a denunțătorului și să nu își îndeplinească, ori să își îndeplinească în mod defectuos atribuțiile de serviciu ce decurgeau din funcția deținută și prevăzute de lege, constând în conducerea și coordonarea directă a activității Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș și implicit activitatea de supraveghere a cercetărilor penale în dosarele aflate în lucru la Poliția municipiului Beiuș”, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

Prim-procurorul mai este acuzată că, în vara anului 2009, i-a cerut unei persoane din conducerea Episcopiei Române Unite cu Roma Greco-Catolică Oradea (denunțător în cauză), să doneze municipiului Beiuș suprafața de 427 mp de teren, aflat în proprietatea unității de cult, astfel încât Primăria Beiuș să poată asfalta drumul ce face accesul la locuința sa din municipiu. Lucrările de asfaltare ce urmau a fi executate în favoarea magistratului, beneficiar al drumului de acces, nu puteau fi realizate și decontate din bugetul local al primăriei decât dacă terenul ce urma a fi asfaltat ar fi fost în proprietatea Primăriei Beiuș.

„Ca urmare a demersurilor efectuate de inculpatul Sabău Gligor Ioan, în calitate de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș, în data de 28 septembrie 2009, a fost încheiat un contract de donație prin care reprezentanții Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică Oradea, au donat municipiului Beiuș suprafața respectivă de teren. Acest lucru s-a întâmplat în condițiile în care, pe rolul Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș, era înregistrat un dosar penal având ca obiect comiterea infracțiunilor de furt calificat, distrugere și profanare de morminte în care erau vizați reprezentanții Bisericii Greco-Catolice”, potrivit anchetatorilor.

Procurorii au probe și că, în primăvara anului 2015, Gligor Ioan Sabău a aflat, printr-un intermediar, despre intenția persoanei din conducerea Primăriei Beiuș de a formula un denunț penal pe numele său, pentru săvârșirea unor fapte de corupție, comise în exercițiul mandatului de prim-procuror.

În acest context, magistratul a amenințat persoana respectivă cu o serie de grave repercusiuni la care s-ar expune, în cazul în care ar formula o astfel de sesizare, amenințare menită să determine persoana respectivă să nu sesizeze Direcția Națională Anticorupție Oradea.

„Concret, inculpatul Sabău Gligor Ioan i-a transmis în mod direct persoanei respective, prin intermediul inculpatului Lupaș Mihai Dinu, cumnatul său, și prin intermediul unei alte persoane, că deține dovezi din care rezultă că denunțătorul ar fi încălcat obligațiile ce decurgeau din măsurile preventive luate împotriva sa de către organele judiciare (Curtea de Apel Oradea/Înalta Curte de Casație și Justiție) respectiv: că ar fi luat legătura cu persoane cu care avea interdicția de a comunica, că deține dovezi privind comiterea unor noi fapte penale, în legătură cu finanțarea ilegală din fonduri publice a echipei de fotbal din Beiuș”, au mai scris procurorii în ordonanța de reținere.

De asemenea, prim-procurorul i-a mai comunicat persoanei respective că îl va trimite la DNA pe cumnatul său, Dinu Lupaș, să formuleze denunț penal pe numele acesteia, pentru luare de mită, respectiv pentru că ar fi primit bani pentru eliberarea unor autorizații de construcție.

La începutul anului 2015, în contextul în care aceeași persoană cu funcție de conducere din Primăria Beiuș era cercetată de o unitate de Parchet în mai multe dosare de corupție, iar în presa locală au apărut mai multe articole pe această temă, Gligor Ioan Sabău l-ar fi determinat pe cumnatul său Dinu Lupaș să nu formuleze un denunț penal împotriva funcționarului respectiv, pentru două infracțiuni de luare de mită, comise în legătură cu eliberarea autorizațiilor de construcție a unor imobile aparținându-i denunțătorului și să nu sesizeze organele abilitate.

„La momentul respectiv, inculpatul Sabău Gligor Ioan se afla, din nou, în relații apropiate/cordiale cu funcționarul respectiv și nu avea cunoștință despre intenția acestuia de a formula denunț penal împotriva sa și de a aduce la cunoștința organelor judiciare aspecte despre foloasele necuvenite primite de magistrat pentru a-i asigura protecția”, susțin anchetatorii.

Procurorul Adriana Ardelean este acuzată că, în 4 iunie 2013, într-un dosar penal al Parchetului Judecătoriei Beiuș, fiind determinată și ajutată de prim-procurorul Sabău, care în perioada respectivă se afla în relații tensionate cu denunțătorul, funcționar public, a dispus, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu și judiciare, luarea măsurii asigurătorii a sechestrului, în vederea reparării pagubei, asupra unui autoturism aflat în proprietatea persoanei vătămate/părții civile Ocolul Silvic Codrii Beiușului (instituție publică, administratorul fondului forestier aflat în domeniul public al Primăriei Beiuș), până la concurența valorii pagubei, respectiv până la 16.000 de euro.

„Sechestrul asigurator asupra autoturismului a fost de luat în semn de răzbunare față de funcționarul public respectiv. La data de 30 ianuarie 2014, inculpata Ardelean Adriana a dispus ridicarea sechestrului asigurător și darea în custodie a autovehiculului către Ocolul Silvic Codrii Beiușului R.A. cu obligația de păstrare, până la soluționarea definitivă a cauzei, în baza unei cereri a reprezentanților Ocolului Silvic, fără ca la dosarul cauzei să existe vreo probă care să modifice situația de fapt avută în vedere de procuror la data luării măsurii asiguratorii și fără ca ordonanța de ridicare a sechestrului să fie motivată. Ridicarea măsurii asiguratorii a fost determinată strict de faptul că, după o perioadă de timp de la momentul aplicării sechestrului, inculpatul Sabău Gligor Ioan s-a împăcat cu funcționarul public respectiv, astfel că acțiunile procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș împotriva acestuia din urmă au fost stopate”, susțin anchetatorii.

Prim-procurorul mai este acuzat că, în perioada 2011-2015, a pretins și primit diferite foloase necuvenite (produse viticole, obiecte de mobilier, diverse servicii) de la primarul unei comune (denunțător în cauză), în schimbul cărora magistratul urma să protejeze activitatea infracțională a edilului și să nu își îndeplinească, ori să își îndeplinească în mod defectuos, atribuțiile de serviciu ce decurgeau din funcția deținută și prevăzute în lege, constând în conducerea și coordonarea directă a activității Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș și implicit activitatea de supraveghere a cercetărilor penale în dosarele aflate în lucru la Poliția municipiului Beiuș.

„Pretinderea și primirea foloaselor a fost făcută de magistrat atât pentru ca organele de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș să nu procedeze la sesizarea din oficiu cu privire la diverse fapte penale comise de edil și, implicit, de a nu constitui dosare penale față de acesta, cât și pentru a-l favoriza pe primar și a dispune o soluție favorabilă față de acesta într-un dosar deja existent pe rolul unității de Parchet”, au mai arătat procurorii.

Mai mult, în 29 mai, prim-procurorul i-ar fi cerut unui om de afaceri, persoană cercetată penal într-un dosar aflat pe rolul acestei unități de Parchet, să efectueze reparații la instalația de apă a locuinței magistratului, fără ca acesta din urmă să achite contravaloarea lucrărilor. În schimbul acestor foloase, prim-procurorul urma să-l favorizeze pe omul de afaceri prin tergiversarea cercetărilor și obținerea unei soluții favorabile acestuia, în dosarul penal în care era vizat.

Procurorii îl mai acuză pe Gligor Ioan Sabău că, pe parcursul anului 2015, a realizat lucrări de reabilitare și modernizare a unei case de vacanță, aflată în proprietatea sa și care nu figurează menționată în declarația de avere întocmită de acesta la data de 4 iunie 2015, depusă ulterior la Consiliul Superior al Magistraturii.