Șeful statului, întâlnire cu secretarul general al NATO la Cotroceni. IOHANNIS: Ce se întâmplă cu corvetele? MApN trebuie să livreze. STOLTENBERG: UE nu poate înlocui NATO

„Complementaritatea eforturilor de modernizare, de dotare între NATO și UE e vitală. Nu își dorește nimeni, și am discutat și în Consiliul European și în discuțiile bilaterale, să creeze o competiție între NATO și UE. Au fost voci care au afirmat că Europa face prea puțin pentru apărarea proprie. Iată că acum face și cred că acest efort e și important și vizibil și va un beneficiu evident pentru UE și NATO. Faptul că UE a dezvoltat PESCO arată că noi trebuie să jucăm un rol important în NATO, nu paralel cu NATO. Până la urmă burden sharing, adică alocarea de fonduri pentru modernizare trebuie să creeze și proiecte noi care vin să îmbunătățească inclusiv pilonul european al NATO și asta se întâmplă”, a afirmat Klaus Iohannis, întrebat despre cum vede NATO și România evoluția apărării europene în așa fel încât să nu concureze cu NATO.

La rândul său, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a spus că eforturile pentru apărare trebuie să fie complementare, nu concurente, și să demonstreze că întărim securitatea transatlantică.

ACTUALITATE Bogdan BALANIȘCU: „E clar că e nevoie de un Guvern cât mai repede pentru a opri această criză politică”

21:58

ALEGERI 2024 Surse Snoop.ro: ANAF susține că PNL a plătit campania „Echilibru și verticalitate” aflată în slujba lui Călin Georgescu pe TikTok

21:52

„Eu mă bucur de eforturile de apărare ale UE pentru că ajută la dezvoltarea de noi capacități militare. Și UE și NATO colaborează mai stâns acum decât în alt moment. Forțele UE sunt complementare cu NATO și nu concurente. UE nu are cum să înlocuiască NATO. NATO rămâne piatra triunghiulară a UE. 80% din cheltuieli vor proveni de la alianții NATO care nu sunt membri UE, adică SUA, Canada și UK. Eforturile pentru apărare trebuie să fie complementare și nu concurente, trebuie să arătăm că întărim securitatea transatlantică”, a declarat Jens Stoltenberg, într-o declarație de presă comună susținută alături de Klaus Iohannis la Cotroceni.

Președintele Klaus Iohannis a declarat, referitor la suspendarea achiziției pentru corvete că din punctul să lucrurile sunt clare, iar Ministerul Apărării trebuie să livreze, precizând că speră ca la minister să se regăsească aceeași abordare.

„România și-a asumat 2% pentru apărare. În CSAT am luat aceste chestiuni în discuție la început și avem o mare oportunitate de tip strategic, putem să abordăm înzestrarea armatei din punct de vedere strategic, aproape lung. Avem un plan pentru 10 ani. Acest lucru face posibile achiziții care nu au fost la îndemâna programelor de înzestrare. Unele au demarat foarte bine și sunt în desfășurare. Deci nu trebuie să spunem că nu se întâmplă nimic. Sigur neavând practic de la Revoluție încoace exercițiul unor programe mari de înzestrare de tip strategic, lucrurile se mișcă parțial mai greu. Apar sincope, probleme neprevăzute și toate acestea trebuie depășite. În CSAT am discutat în fiecare an cum adaptăm aceste programe strategice. Suntem în grafic.

De ce nu se progresează pe corvete? E o întrebare la care Ministerul Apărării trebuie să răspundă. Din punctul meu de vedere lucrurile sunt clare. MApN trebuie să livreze. Sper că această abordare se regăsește și la MapN. Răspunsul cu corvetele o să îl primim probabil când va primi răspuns la acea sesizare. Dar în ansamblu avem la dispoziție fondurile, pentru că e un angajament al României, nu doar al CSAT, al Ministerului”, a afirmat Klaus Iohannis, într-o declarație de presă susținută alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

La rândul său, oficialul străin și-a exprimat speranța că România va reuși în acest an să își respecte angajamentul de 2% din PIB alocat pentru apărare.

„Mai întâi de toate aș vrea să spun că mă bucur să văd o creștere semnificativă a cheltuielilor în România pentru a investi fonduri în capacități moderne. Sunt bucuros să văd o creștere mare a cheltuielilor. În ceea ce privește planul de atinge 2%, înțeleg că cifra e așteptată pentru 2019 și sper ca anul acesta va reuși să atingă 2%. Alianții europeni și Canada au alocat 41 miliarde în plus la bugetul de apărare. Pe baza planurilor naționale ne așteptăm ca această cifră să ajungă la 100 miliarde anul viitor”, a spus Jens Stoltenberg.

Ministerul Apărării Naționale a anunțat, la începutul acestei luni, că a suspendat procedura de achiziție a corvetelor multifuncționale.

Suspendarea procedurii a venit după ce Șantierul Naval Constanța (SNC) a acționat în instanță Guvernul și MApN, cerând anularea licitației privind programul de înzestrare cu corvete multifuncționale. La primul termen al procesului instanța a dispus amânarea dosarului termenul de miercuri, Șantierul Naval Constanța nu a fost reprezentat de avocat, astfel că instanța a dispus amânarea dosarului. Un nou termen de judecată a fost stabilit pentru data de 20 februarie.

Președintele Klaus Iohannis mai spus, joi, că nimeni nu vrea să creeze o competiție între UE și NATO, precizând că e vitală complementaritatea eforturilor pentru modernizarea între Alianța Nord Atlantică și Uniunea Europeană.

„Complementaritatea eforturilor de modernizare, de dotare între NATO și UE e vitală. Nu își dorește nimeni, și am discutat și în Consiliul European și în discuțiile bilaterale, să creeze o competiție între NATO și UE. Au fost voci care au afirmat că Europa face prea puțin pentru apărarea proprie. Iată că acum face și cred că acest efort e și important și vizibil și va un beneficiu evident pentru UE și NATO. Faptul că UE a dezvoltat PESCO arată că noi trebuie să jucăm un rol important în NATO, nu paralel cu NATO. Până la urmă burden sharing, adică alocarea de fonduri pentru modernizare trebuie să creeze și proiecte noi care vin să îmbunătățească inclusiv pilonul european al NATO și asta se întâmplă”, a afirmat Klaus Iohannis, întrebat despre cum vede NATO și România evoluția apărării europene în așa fel încât să nu concureze cu NATO.

La rândul său, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a spus că eforturile pentru apărare trebuie să fie complementare, nu concurente, și să demonstreze că întărim securitatea transatlantică.

„Eu mă bucur de eforturile de apărare ale UE pentru că ajută la dezvoltarea de noi capacități militare. Și UE și NATO colaborează mai stâns acum decât în alt moment. Forțele UE sunt complementare cu NATO și nu concurente. UE nu are cum să înlocuiască NATO. NATO rămâne piatra triunghiulară a UE. 80% din cheltuieli vor proveni de la alianții NATO care nu sunt membri UE, adică SUA, Canada și UK. Eforturile pentru apărare trebuie să fie complementare și nu concurente, trebuie să arătăm că întărim securitatea transatlantică„, a declarat Jens Stoltenberg, într-o declarație de presă comună susținută alături de Klaus Iohannis la Cotroceni.

Președintele Iohannis îl primește pe Jens Stoltenberg în Holul de Onoare al Palatului Cotroceni.

După convorbirile tête-à-tête și convorbirile oficiale, Klaus Iohannis și Jens Stoltenberg vor susține o declarație de presă comună, la Sala Unirii, Palatul Cotroceni, începând cu 10:20.

De asemenea, șeful statului îl va primi, joi, la ora 19:00, la Palatul Cotroceni, pe ministrul afacerilor externe al Republicii Federale Germania, Heiko Maas.

Pe 23 ianuarie, premierul Viorica Dăncilă s-a întâlnit, la Bruxelles, cu secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg,

În cadrul unei declarații de presă comune alături de premierul Viorica Dăncilă, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat că e necesar ca alianții să investească în apărare în contextul în care „ne confruntăm cu o lume din ce în ce mai periculoasă și imprevizibilă”.

La rândul ei, Viorica Dăncilă a vorbit despre dezinformare prin știri false care reprezintă, de fapt, o amenințare.

foto: Hepta