Senatul a adoptat legea care-i scapă pe „scriitorii” condamnați de multe zile de închisoare pentru fiecare carte scrisă

În expunerea de motive a proiectului legislativ se precizează că având în vedere problemele sistemului penitenciar din România privind supraaglomerarea și condițiile necorespunzătoare de detenție, care au fost constatate pe parcursul mai multor ani de CEDO printr-o serie de hotărâri, se impune modificarea legislației pentru a remedia probleme constatate și pentru a evita o hotărâre pilot a Curții împotriva României.

Inițiatorii propun modificarea art. 100 din Codul penal, astfel încât eliberarea condiționată în cazul pedepsei care nu depășește 10 ani de închisoare să poată fi aplicată dacă cel condamnat a executat cel puțin jumătate din durata pedepsei și nu două treimi, așa cum este în prezent.

Cei condamnați pentru pedepse mai mari de 10 ani ar putea fi eliberați condiționat dacă au executat două treimi din pedeapsă și nu trei pătrimi cum este în prezent. Totodată, cei cu pedepse mari pot beneficia de liberarea condiționată după 15 ani de închisoare executați, și nu 20 de ani, cum este în prezent.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Pe 20 ianuarie se resetează TOATĂ lumea”

16:30

ACTUALITATE Victor Ponta: „America nu mai e CONDUSĂ de la Washington, ci de la Mar-a-Lago”

16:08

Inițiatorii mai propun, prin modificarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, ca regimul închis de detenție să se aplice inițial doar persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violență la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depășește 13 ani. Prevederea „pentru fapte comise cu violență” nu se regăsește în forma actuală a legii.

Potrivit inițiatorilor, persoanele condamnate la închisoare între 3 și 13 ani pentru fapte comise fără violență, la fel ca cele condamnate pentru pedepse între un an și 3 ani închisoare pentru fapte comise cu violență ar trebui să își execute inițial pedeapsa în regim semideschis de detenție.

„În cazul în care se prestează o muncă remunerată, se consideră 4 zile executate pentru 3 zile de muncă; (…) pentru muncă neremunerată, se consideră 3 zile executate pentru 2 zile de muncă și pentru munca prestată pe timpul nopții se consideră 2 zile executate pentru o noapte de muncă”, potrivit textului legislativ. În prezent, calculul luat în considerare vizează 5 zile executate pentru 4 zile de muncă remunerată, 4 zile executate pentru 3 zile de muncă neremunerată și 3 zile executate pentru două nopți de muncă.

O altă modificare propusă de parlamentarii UDMR prevede: „În cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, se consideră 20 de zile executate pentru fiecare lucrare științifică sau invenție și inovație brevetate”.

În proiect se mai introduce o prevedere care arată că, în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de până la un an, executarea pedepsei se face în arest la domiciliu.

Termenul de adoptare tacită s-a împlinit pe 6 noiembrie. Propunerea legislativă de modificare și completare a Codului penal, Codului de procedură penală și a Legii 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate va intra în dezbaterea Camerei Deputaților, cu rol decizional în acest caz.