Senatul a adoptat legea potrivit căreia data alegerilor legislative va fi stabilită de Parlament, nu de Guvern

Senatul a adoptat luni, în calitate de prim for sesizat, legea potrivit căreia dată alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, o inițiativa a PSD, ALDE și UDMR, va fi stabilită de Parlament, nu de Guvern, prin lege organică, cu cel puţîn 60 de zile înaintea datei alegerilor.

Astăzi, s-a stabilit că data parlamentarelor se stabilește cu 60 de zile înainte, prin lege organică

Au fost 89 voturi „pentru”, 38 „contra” şi o abţinere. Proiectul a fost iniţiat de către senatorul UDMR Attila-Zoltan Cseke, senatorul ALDE Călin Popescu Tăriceanu şi deputatul PSD Marcel Ciolacu.

Inițiativa își propune ca alegerile locale să nu fie suprapuse cu cele parlamentare și, în același timp, Parlamentul să fie cel care stabilește data alegerilor parlamentare, și nu Guvernul.

Liderul grupului senatorial al PNL, Daniel Fenechiu, a declarat în cadrul dezbaterilor că liberalii vor vota împotriva acestui proiect:

„Nu vă pasă de români, nu vă pasă de practica constituţională, nu faceţi altceva decât un exerciţiu de forţă. PNL nu va intra în jocul acesta, PNL va vota împotriva acestui proiect de lege şi speră că nu va trece multă vreme să realizaţi greşeala pe care o faceţi. (…) Alegerile parlamentare se organizează de Guvern, pentru că Guvernul poate să se adapteze cât se poate de bine necesităţii vremurilor pe care le trăim. Intenţia dumneavoastră de a stabili data alegerilor, iniţial a alegerilor locale şi acum parlamentare prin lege nu face altceva decât să îngreuneze circuitul legislativ şi să arate că, în fond, nu vă pasă decât să vă etalaţi puterea în Parlament, unde aveţi majoritate”, a spus Fenechiu.

La rândul său, senatorul USR Florina Presadă a precizat că  „este doar o nouă tentativă a domnilor Ciolacu, Tăriceanu şi Cseke de a influenţa un rezultat electoral”:

„Constat că România e prizoniera unei majorităţi parlamentare cinice, care aparţine domnilor Ciolacu, Tăriceanu şi Cseke. CCR menţionează în decizia sa că Parlamentul poate decide să stabilească el data alegerilor locale prin legea de prelungire a mandatelor aleşilor locali. Or, în acest moment, nu suntem deloc în ipoteza prelungirii mandatelor parlamentare şi nu suntem în situaţia de absenţă a reglementării, în caz că ne-am afla în acest scenariu. Dimpotrivă, mandatele parlamentarilor se prelungesc de drept în stare de urgenţă până la încetarea acesteia, iar alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult trei luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului”, a punctat Presadă, adăugând că USR va vota împotriva raportului de admitere la proiectul de act normativ.

În replică, senatorul UDMR Cseke Attila, iniţiator, a susţinut:

„În legislaţia actuală, procesul electoral parlamentar începe cu 90 de zile înaintea datei stabilite pentru alegeri. Există toată posibilitatea de suprapunere a procesului electoral aferent alegerilor parlamentare cu campania electorală pentru alegerile autorităţilor administraţiei publice locale, dacă avem în vedere o dată posibilă de desfăşurare a alegerilor parlamentare la început de decembrie. (…). De asemenea, reducerea numărului de susţinători şi depunerea electronică a candidaturilor sunt două chestiuni – şi această modificare a termenului de la 90 la 60 de zile – care nu se pot face de Guvern decât prin HG. Acestea pot avea loc doar prin lege votată de către Parlament. Iată de ce din punct de vedere profesional este necesară această lege, pentru că reglementează legat de situaţia epidemiologică în care suntem şi posibilităţile pe care le-am instituit deja, le-am votat deja în Parlament cu majoritate covârşitoare, care au fost promulgate de preşedintele Republicii, legate de desfăşurarea alegerilor”, a susţinut Attila.

Guvernul va stabili calendarul acțiunilor

″În termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a legii, Guvernul stabileşte, prin hotărâre, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente, calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale, cheltuielile necesare pregătirii şi desfăşurării alegerilor”, arată proiectul.

Potrivit acestuia, prin derogare de la prevederile Legii 208/2015, la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor organizate în condiţiile articolului 1, numărul minim al susţinătorilor, necesar pentru depunerea candidaturilor, se va reduce la jumătate.

Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

Orban vrea ca parlamentarele să fie în 6 decembrie

Premierul Ludovic Orban a afirmat, joia trecută, că data alegerilor parlamentare trebuie să fie 6 decembrie, pentru a se încadra în prevederile constituţionale şi necesităţile legate de finalizarea mandatului actualului Parlament.

„În urma deciziei Curţii Constituţionale, care este destul de ciudată, reiese cumva că pot şi Parlamentul şi Guvernul să stabilească data alegerilor. Dar că cel care decide cine stabileşte data alegerilor este Parlamentul. Dacă aşa a decis Curtea Constituţională că Parlamentul este cel care hotărâşte dacă Parlamentul sau Guvernul decide data alegerilor, mai mult ca sigur că Parlamentul va vrea să decidă ei data alegerilor şi pentru alegerile parlamentare.

Le spun doar atât, alegerile parlamentare trebuie să fie, conform prevederilor constituţionale, pe 6 decembrie. Este data care se încadrează din toate punctele de vedere cu prevederile constituţionale şi cu necesităţile legate de finalizarea mandatului actualului Parlament”, a afirmat Ludovic Orban.

Este un al doilea demers de acest fel.  Parlamentul a stabilit, la începutul lunii iulie, că alegerile locale vor avea loc pe 27 septembrie.