„La calcularea pedepsei executate efectiv se are în vedere indiferent de regimul de executare a pedepsei ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei într-un spațiu necorespunzător, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate, în spațiul necorepunzător, chiar dacă aceastea nu sunt consecutive se consider executate, suplimentar, 3 zile din pedeapsa aplicată”, potrivit modificării aduse Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, inițiată de Guvern.
Se consideră executarea pedepsei într-un spațiu necorespunzător cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4 mp/deținut, care se calculează, excluzând suprafața grupului sanitar și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea supafeței totale a camerei la numărul de persoane cazate în respectiva cameră, potrivit proiectul de lege.
Prevederea nu se aplică, însă, persoanelor despăgubite pentru condiții necorespunzătoare de detenție prin hotărâri definitive ale instanțelor naționale sau ale CEDO pentru perioada vizată.
„Persoanele care au fost puse în libertate la expirarea duratei pedepsei închisorii, deși au fost propuse pentru liberare condiționată, cu luarea în considerare a articolulul 55 indice 1 din Legea 254/2013 pot solicita despăgubiri la instanța civilă”, potrivit sursei citate.
Plenul a respins amendamentele UDMR menite să pună în regimuri de detenție diferite persoane condamnate pentru fapte comise cu violență și cele condamnate pentru fapte săvârșite fără violență.
„Proiectul își propune un dublu scop: de a acorda o compensare persoanelor care execută pedepse privative de libertate în condițiile de supraalomerare severă și de a contribui, în același timp, la degrevarea penitenciarelor. (…) Proiectul de lege a fost inițiat ca urmare a contestării de către CEDO, pe parcursul mai multor ani, a problemelor sistemului penitenciar din România privind supraaglomerarea și condițiile de detenție, printr-o serie de hotărâri”, potrivit expunerii de motive a actului normativ.
Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal a fost adoptat cu 117 de „pentru”, un vot împotrivă și nicio abținere.
Senatul este prima cameră sesizată, urmând ca decizia finală să fie luată de Camera Deputaților. Proiectul a apărut de pe vremea fostului ministru al Justiției, Raluca Prună.