Senatul a adoptat tacit amendamentul Nicolae. Modificarea din Codul Penal care poate trimite presa după gratii dacă scrie despre dosarele de corupție

Sub motivația îmbunătățirii Codului Penal, senatorul PSD Șerban Nicolae a propus sancționarea cu pedepse de până la trei ani de închisoare a persoanelor care publică informații din dosarele penale. Senatorul susține că divulgarea de informații din dosarele de corupție ar reprezenta o infracțiune gravă și că cei responsabili trebuie să fie trași la răspundere. Șerban Nicolae își motivează proiectul legislativ spunând că prevederile din actualul Cod Penal sunt imprecise.

Mai exact, senatorul PSD a propus modificarea articolelor 276 și 277 din Codul Penal. Senatorul a decis să propună modificarea articolului 277 din Noul Cod Penal, care vorbește despre „Compromiterea intereselor justiției”. Chiar și în forma actuală, articolul a ridicat o serie de probleme, în special în relația dintre presă și magistrați, pentru că o interpretare excesivă a acestui text poate duce la secretizarea dosarelor penale.

Senatorul PSD a mers însă mai departe și a propus pedeapsa cu închisoarea pentru toți cetățenii care dezvăluie „informații care, potrivit legii, nu au caracter public, dintr-o cauză penală aflată in curs de cercetare”. Sancțiunea fiind de la șase luni la trei ani de închisoare, această nouă infracțiune ar urma să fie introdusă în legea penală la aliniatul 3 al articolului 277.

â–º Forma actuală din Noul Cod Penal, în vigoare, este următoarea: (3) Dezvăluirea, fără drept, de informații dintr-o cauză penală, de către un martor, expert sau interpret, atunci când această interdicție este impusă de legea de procedură penală, se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.”

â–º Forma propusă de senatorul Șerban Nicolae este aceasta: „Dezvăluirea de informații care, potrivit legii, nu au caracter public, dintr-o cauză penală aflată în curs de cercetare, se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani. Dacă fapta este săvârșită de un judecător sau de un reprezentant al organului de urmărire penală, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani”.

Diferența dintre cele două texte este esențială. În textul în vigoare, subiectul acestei infracțiuni este bine definit. Cu alte cuvinte, poate fi sancționat pentru dezvăluirea de informații nepublice doar martorul, expertul sau interpretul, alte categorii de persoane fiind excluse. În varianta propusă de Șerban Nicolae, subiectul infracțiunii poate fi oricare dintre cetățenii României. Experții, judecătorii, procurorii și juriști consultați de gândul au explicat că, în forma propusă de senatorul PSD, acestă infracțiune se aplică tuturor.

Cum s-ar putea aplica acest articol presei?

Având în vedere că acest articol este propus pentru modificare în Codul Penal, infracțiunea poate avea efect în activitatea presei. În general, informațiile din dosarele penale de corupție sunt publicate de către mass-media. Infracțiunea propusă de senatorul Șerban Nicolae ar putea fi aplicată tocmai în cazul junaliștilor care scriu despre dosarele de corupție.

Spre exemplu, un jurnalist publică stenograme din dosarul unui senator anchetat pentru trafic de influență la un judecător de la Curtea Supremă și care a fost arestat preventiv. Dacă propunerea lui Nicolae intră în vigoare, procurorii vor fi obligați să-l ancheteze pe jurnalist pentru că a publicat informații din ancheta penală. Articolul senatorului Șerban nici măcar nu vorbește despre documente din ancheta penală, ci despre informații, adică o definiție mult mai largă. Potrivit acestui articol, chiar și informațiile pe surse, cum ar fi că un deputat sau un ministru este cercetat de DNA, publicate de presă, pot fi considerate drept informații nepublice, iar cel care le-a dezvăluit poate fi anchetat penal și sancționat.

Contactat de gândul la momentul în care a înregistrat propunerea, senatorul Șerban Nicolae a explicat că nu s-a gândit în primul rând la presă când a formulat propunerea, ci mai mult la procurorii care se presupune că transmit informații către mass-media. „Oricine compromite interesele justiției este pasibil de pedeapsă. Atunci când m-am referit la dezvăluire, nu m-am referit la jurnaliști, ci la cei care dețin aceste informații. Dezvăluirea se consumă în momentul în care cel care are acces la informația cu caracter nepublic o transmite către o persoană care, potrivit legii, nu are această abilitate. Ce se întâmplă ulterior nu mai conteză. Ar fi aberant să credem că aici intră jurnalistul, cel de la montaj, și cel care a scris burtiera”, a explicat senatorul Șerban Nicolae.

Totuși, în proiectul său de lege, senatorul nu a definit ce înseamnă exact procedura de dezvăluire. În opinia sa, dezvăluirea de informații nepublice nu se referă la apariția în presă. Parlamentarul a explicat că, așa cum arată acum articolul din Codul Penal, limitează cercul celor pasibili de sancțiuni doar la o categorie de funcționari și nu include toți cetățenii.

Faptul că această modificare se aplică tuturor cetățenilor este explicată chiar de inițiatorul propunerii legislative. Șerban Nicolae a menționat că, în opinia sa, nu este normal ca doar procurorii sau funcționarii care au treabă cu dosarele penale să fie pasibili de o pedeaspă. Senatorul susține că divulgarea de informații reprezintă o încălcare gravă a legii care trebuie și mai aspru sancționată. În normele actuale, pedepsele sunt de până la doi ani, pe când Nicolae propune pedepse de cinci ani de închisoare.

„Enumerarea, prin caracterul expres și limitativ, duce la concluzia că doar anumite persoane sunt sancționabile, ca și cum divulgarea sau dezvăluirea ar avea gradul de pericol social al unei infracțiuni doar prin raportare la o calitate anume cerută de lege, ceea ce este inacceptabil. De asemenea, în opinia mea, ca și a unor specialiști consultați în acest sens, compromiterea actului de justiție prin manipularea unor informații care, prin lege, nu au caracter public, constituie o faptă cu grad ridicat de pericol social, chiar și când este urmarea unei neglijențe. Or, din textul actual al sancțiunilor prevăzute, rezultă că asemenea faptă este una minoră, indiferent dacă fapta este săvârșită cu intenție sau din culpă și indiferent de consecințe”, a explicat Șerban Nicolae

În expunerea de motive, Șerban Nicolae a explicat că, de fapt, a dorit să clarifice și mai mult articolul din Noul Cod Penal. Totuși, senatorul PSD nu a explicat de ce în prima parte a articolui a nu a identificat subiecții infracțiunii. „La alineatul (3), alături de reformularea, din rațiuni de precizie normativă a tipului de informații a căror difuzare este sancționată, am propus introducerea unei noi teze prin care sancțiunea în cazul celor care instrumentează o cauză penală — judecător sau organ de anchetă penală — să fie mai mare, in considerarea faptului că, intr-o atare ipoteză, și consecința este mult mai gravă, afectând insuși actul de justiție; în aceeași logica și sancțiunea propusă pentru alte persoane (prima teză a alin. 3) este majorată, eliminându-se amenda”, a explicat Serban Nicolae

â–º Senatorul Șerban Nicolae a reformulat și articolul care privește presiunile asupra Justiției. Forma propusă de seanator este următoarea: „Declarația publică cu caracter nereal, făcută cu intenție, la adresa unui judecător, a unui complet de judecată sau unui organ de urmărire penală, făcută in scop de intimidare a acestora, de oricare dintre părți, direct sau prin reprezentanți autorizați, în legătură cu o instrumentarea unei proceduri judiciare aflată în curs de desfășurare, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amendă. Intenția, caracterul nereal al declarației, ca și intimidarea ca scop, așa cum sunt prevăzute in alineatul precedent, nu se prezumă”.

â–º Forma actuală din lege este următoarea: „Fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declarații publice nereale referitoare la săvârșirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracțiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influența sau intimida, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.”
Parlamentul a decis să abroge acest articol din Codul Penal motivând că ar fi destinat exclusiv presei. Unii specialiști în drept au explicat că, de fapt, acest articol nu se aplică presei, ci inculpaților care în procesul penal fac presiuni asupra completurilor de judecată.

Ministerul Justiției, prin fostul secretar de stat Ovidiu Puțura, a susținut abrograrea articolului. „Este o inițiativă legislativă care va garanta libertatea de exprimare. Este un apel la articolul 10 din CEDO, potrivit căreia orice persoană are dreptul la exprimare liberă. De asemenea, înlătură arbitrariul pentru că simple declarații pot fi interpretate drept atingere la acesta articol de lege”, a declarat secretarul de stat în cadrul dezbaterilor parlamentare

Proiectul senatorului PSD a fost înregistrat la Senat pe 3 februarie și pe 11 februarie a fost solicitat punctul de vedere al Guvernului. Consiliul Legislativ al Guvernului a emis un aviz favorabil pentru proiectul lui Șerban Nicolae. În schimb Comisia Juridică a Senatului a respins cu aviz negativ proiectul de lege. Senatorul Șerban Nicolae a insistat ca propunerea sa să fie aprobată. În cadrul dezbaterilor din Comisia Juridică pe marginea unei cereri de reexaminare a unei alte propuneri legislative care prevde eliminarea din Codul Penal a articolului care se referă la incriminearea presiunilor asupra Justiției. În această ședință Șerban Nicolae a cerut ca propunerea sa să fie adoptată. În schimb comisia a respins cererea sa tocmai pe considerentul ca respinsese deja cerere de reexaminare a eliminării incriminării presiunilor asupra Justiției.

Proiectul va ajunge lege după ce va trece și prin Camera Deputaților, care va aviza prin Comisia Juridică și apoi va vota în plen propunerea senatorului PSD.