Senatul a început anchetarea DNA. Cum se vor derula „ședințele de judecată” ale comisiei înființate de Sorin Roșca Stănescu

Comisia senatorială care va investiga procurorii DNA care documentează dosarul judecătoarei Gabriela Bîrsan – urmărită penal pentru corupție – și-a început activitatea. Deși anunțat președinte, inițiatorul comisiei, senatorul Sorin Roșca Stănescu, a fost ales vicepreședinte. Potrivit statutul comisiei, la audieri vor fi chemați toți cei implicați în acest caz, adică procurorii DNA. Senatorul PNL spune că nu s-a decis oficial citarea procurorilor DNA, dar că, în opinia sa, din punct de vedere legal nu există niciun impediment ca aceștia să dea cu subsemnatul la Parlament.

Senatorul PSD Georgică Severin, șeful comisiei

După ce Senatul a aprobat săptămâna trecută înființarea unei comisii de anchetă a procurorilor DNA la solicitarea senatorului PNL Sorin Roșca Stănescu, comisia a avut marți prima ședință. Comisia este condusă acum de către senatorul PSD Georgică Severin.

VIDEO Marcel Ciolacu, după votul de învestitură: ATÂT S-A PUTUT

20:18

ACTUALITATE Avertisment SALVAMONT pentru turiști. Risc crescut de AVALANȘĂ: „Renunțați la eventuale ture în zona montană”

20:17

Comisia înființată de Senat are următoarele obiective:

– inventarierea și studierea tuturor documentelor privind cazul Birsan,

– verificarea modului în care s-au dat interceptările,

– audierea tituror celor implicați.

Altfel spus, la comisie vor fi chemați să dea cu subsemantul procurorii DNA care au investigat cazul, dar și reprezentanți ai SRI și ai Curții Supreme.

SRS: Procurorii pot fi audiați de parlamentari

Roșca Stănescu a declarat pentru gândul că în prima ședința a fost aprobat regulamentul de funcționare și conducerea comisiei. „După ce membrii comisiei vor primi documentele inițiale ale cazului Bîrsan, comisia va decide cum vom proceda”, a precizat Roșca Stănescu.

În acest moment, comisia nu a decis oficial să îi citeze pe procurorii DNA, dar Roșca Stănescu este de părere că trebuie să fie citate „toate persoanele care au o legătură cu acest caz”. Senatorul PNL spune că, în opinia sa, de principiu procurorii pot fi anchetați de parlamentari. „Potrivit niciunei legi nu e nicio problema ca procurorii să fie audiați de comisia parlamentară. Statutul procurorilor nu este mai presus de Constituție. Conform Constituției, procurorii dau socoteală Ministrului Justiției. Legal nu există nici o problemă ca procurorii să fie citați la comisia de anchetă”, a mai explicat Sorin Roșca Stănescu

Unul dintre motivele invocate de senatorul PNL pentru înființarea comisiei a fost și faptul că în cazul Bîrsan ar exista o hotărâre definitivă și irevocabilă prin care judecătorul CEDO și soția sa au fost declarați nevinovați. Solicitat de gândul să precizeze în ce dosar s-a dat acestă decizie (având în vedere că DNA nici măcar nu a trimis cauza spre judecare), senatorul Stănescu a declarat că și-a bazat afirmațiile pe un articol de presă. „Sunt pe stradă, nu am docmentele la mine. E o decizie definitivă publicată de lumeajustiției.ro prin care soții Bîrsan sunt declarați nevinovați”, a precizat Stănescu

O simplă interogare a portalului Curții Supreme, dar și a portalului DNA demonstrază că dosarul în care Gabriela Bîrsan a fost pusă sub învinuire pentru fapte de corupție nu a fost trimis în judecată. Astfel că nu există nici un fel de sentință care să demonstreze nici vinovăția sau nevinovăția judecătoarei. Potrivit legii până la pronunțarea unei decizii definitive Gabriela Bîrsan se bucură de prezumția de nevinovăție. Ceea ce nu echivalează cu o hotărâre de nevinovăție dată de vreo instanță.

Sorin Roșca Stănescu a fost trimis în judecată de procurori în dosarul Rompetrol alături de Dinu Patriciu. În acest dosar Sorin Roșca Stănescu este acuzat de utilizare a informației privilegiate și de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional organizat. Pe fond, Tribunalul București a decis achitarea lui Roșca Stănescu și a lui Patriciu, dar dosarul este judecat în recurs la Curtea de Apel București.

„Ce legitimitate aveți să mă întrebați asta?”

Rugat să explice ce legitimitate are să ancheteze procurorii având în vedere că este inculpat într-un dosar penal, Roșca Stănescu a declarat următoarele: „Am legitimitea pe care mi-au dat-o alegătorii mei. Ce legitimitate aveți dumneavoastră să mă intrebați? Și ce dacă sunt inculpat în acel dosar?” Senatorul PNL a declarat că, în opinia sa, calitatea de inculpat nu înseamnă nimic.

Nu este clar dacă ședințele comisie de anchetă a procurorilor DNA vor fi publice. Senatorul Roșca Stănescu a precizat că ședințele comisie vor fi publice numai dacă membrii comisie vor decide ca ele să fie nesecretizate.

Comisiei pentru supravegherea activității SRI a transmis un punct de vedere în care arată că, după verificările realizate, s-a constatat că în cazul Birsan nu ar exista mandate de interceptare pe legea siguranței naționale.

În adresa semnată de deputatul PSD Georgian Pop, președintele Comisiei de supraveghere a activității SRI, se precizează că în cazul Birsan nu s-a constat niciun fel de încălcare sau abuz din partea SRI. „În urma verificărilor comisiei, a rezultat că pe numele domnului judecător Corneliu Birsan nu a fost emis nici un mandat de interceptare în baza legii 535/2004 privind combaterea terorismului. De asemenea comisia a solicitat judecătorului să-și prezinte punctul de vedere și să aducă date suplimentare însă nu a prezentat nici un punct de vedere”, se arată în precizarea semnată de președintele Comisie de control a SRI.

Cine poate trage la răspundere procurorii

Potrivit legislației, procurorii sunt subordonați ierarhic în cadrul Ministerului Public. Singurelele instituții care pot trage la răspundere procurorii sunt Inspecția Judiciară, CSM și secția de procurori din CSM.

Departamentul Național Anticorupție face parte din autoritatea judecătorească, alăturat instanțelor judecătorești, iar Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. Potrivit legislației, persoanele care se consideră vătămate prin măsuri ori acte de urmărire penală pot să adreseze o plângere procurorului ierarhic superior, instanței de judecată, respectiv Consiliului Superior al Magistraturii în temeiul art. 275 – 2781 din Codul de procedură penală ori art.97 din Legea nr.303/2004, modificată.