Sentința care ar putea schimba fața presei din România

Judecătorul Cristian Danileț a câștigat definitiv procesul intentat publicației Ring, după ce aceasta a publicat în 2012 mai multe fotografii cu judecătorul plimbându-se de mână pe stradă cu o tânără care era fiica acestuia, fapt neprecizat de jurnaliști în articolul titrat „Pe cine duce Danileț seara în vizită la CSM”. Judecătorul susține că le-a spus jurnaliștilor cine este fata, însă a invocat Codul Civil și le-a interzis să publice fotografiile și detaliile legate de tânăra care era minoră. Articolul nu mai este disponibil pe site-ul Ring, însă o captură de ecran disponibilă pe internet arată că jurnaliștii au ales o cale de mijloc: au publicat fotografiile, fără să precizeze cine este fata și povestind cum magistratul a ieșit de la CSM să se plimbe cu tânăra și a dus-o la el acasă.

Curtea de Apel București a decis luni să îi dea câștig de cauză judecătorului, care a dat în judecată Ring Media Group și pe editorul coordonator al ziarului Ring în 2014, obligându-i pe aceștia să-i plătească în solidar daune morale de 1.000 de euro și să publice în ziar dispoziția instanței. Prima instanță, Tribunalul București, nu îi acceptase lui Cristian Danileț solicitarea de despăgubiri, care, conform judecătorului, contactat de gândul, se ridicau la 100.000 de euro.

„Discuția juridică a vizat dreptul presei de a publica fotografii cu o persoană publică aflată într-un loc public, care însă nu țin de activitatea sa profesională, ci relevă aspecte de viață privată”, explică magistratul pe blogul său.

Judecătorul arată că și-a bazat cererea în instanță pe prevederile Codului Civil, care la art. 74 litera f spune că „pot fi considerate ca atingeri aduse vieții private difuzarea de știri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viața intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză”, pe articolul 30 din Constituție care spune la alineatul 6 că „libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine”, dar și pe jurisprudența CEDO.

Efectele sentinței asupra presei. Tabloidele sunt primele vizate

Cristian Danileț explică pentru gândul că această decizie a instanței deschide o nouă jurisprudență privind publicarea fără permisiune a unor imagini cu persoane publice surprinse în locuri publice, dar care arată aspecte ce țin de viața lor privată, intimă, până acum existând procese cu asemenea obiect în special din partea unor vedete.

„Tabloidele vor avea probleme, dacă fac în continuare fotografii din viața privată a oamenilor – că sunt combinați, că își fac operații la buze, la sâni – și publică în presa printată sau online, sunt pasibile de despăgubiri. E suficientă doar distribuirea pozei, neavând importanță dacă e ceva jignitor în comentariu sau în poza propriu-zisă”, explică Cristian Danileț pentru gândul.

Întrebat dacă această decizie a instanței nu ar putea avea efecte asupra întregii prese, orice persoană publică surprinsă în spațiul public de presă putând să se apere în acest fel, magistratul arată că există o nuanță de care instanțele țin cont: interesul public.

„Dacă surprinzi pe cineva în viața privată, dar făcând ceva de interes public – să zicem că era cu amantul pe care îl plimba cu mașina instituției sau pleacă în vacanță pe banii statului sau este cu copilul în parc, dar îl bate – atunci este un interes public și dezbaterea se poate purta. Acea poză poate fi publicată fără nicio problemă. Dar dacă ea relevă strict viața privată, viața de familie, viața intimă, nu ai voie să publici. Doar dacă există acceptul persoanei. Cred că așază undeva aceste tabloide într-o matcă a bunului-simț”, spune Cristian Danileț.

„Un doctor, un judecător, un polițist, un agent al serviciilor speciale, un profesor… Poate este la mare, se dezbracă în pantaloni scurți sau în slip de baie și îi faci poză și îl public în ziar, spunând că era în loc public. Păi firește că era în loc public, că nu poți face baie în mare acasă, dar era într-un aspect de viață privată. Asta deschide nou hotărârea cu privire la mine, definește ce e viața privată a unei persoane publice. Atât timp cât este într-un spațiu public, dar nu exercită nimic în legătură cu profesia sa și se comportă ca orice alt cetățean în acea circumstanță – se duce la biserică, de exemplu – acolo este persoană privată, are nevoie de anonimitate”, mai spune judecătorul.

În cazul politicienilor, această decizie are și mai puțin efect, consideră magistratul, pentru că aceștia prin natura faptului că sunt aleși prin vot popular, sunt tot timpul în mijlocul publicului și „au cea mai redusă protecție”: „Dacă vezi un politician pe stradă vorbind cu publicul și îi faci fotografii, nu-i nicio problemă. Dar dacă este cu nevasta de mână și se plimbă pe stradă sau în parc cu copiii, atunci nu mai ai o justificare, pentru ce să publici poza respectivă? De altfel, politicienii nici nu au această problemă, ei vor să fie în public, să apară cât mai des”.

Ioana Avădani: Efectele asupra presei există din 2011, din Codul Civil

Efectele acestei decizii a instanței în cazul judecătorului Danileț nu ar trebui să aibă efecte negative asupra presei, iar eventualele cazuri de „hărțuială” din partea unor politicieni asupra presei care publică imagini compromițătoare cu ei în spațiul public puteau să apară încă din 2011, o dată cu intrarea în vigoare a noului Cod Civil, explică pentru gândul Ioana Avădani, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent. Până acum, însă, nu s-a constatat un val de procese ale politicienilor sau altor persoane publice împotriva presei.

Imaginile cu persoane publice surprinse în spațiul public, dar care vizează aspecte din viața lor privată pot fi publicate „cu acceptul persoanei respective sau dacă prezintă interes public”, subliniază Ioana Avădani.

„Implicațiile acestea nu vin de acum, ele vin de când a intrat în vigoare Codul Civil, în 2011. Cu siguranță pot apărea cazuri de hărțuială a presei din partea politicienilor, dar nu de acum. Ele puteau să apară din 2011 și putem spune că dacă până acum nu au apărut în valuri copleșitoare, ne putem aștepta ca nici de acum încolo să nu fie. Dar nu ai de unde să știi cum reacționează politicianul român”, spune Ioana Avădani.

„Insistența noastră este asupra interesului public. Dacă un politician își dă jos pantalonii în mijlocul străzii, poate să fie cât de privat vrea el, imaginea poate fi publicată. Dar un politician la plajă nu prezintă un interes public. Noi vedem tot felul de poze cu „uite în ce hal a ajuns cutare”. Cutare e în dreptul său să dea în judecată. Mulți nu dau în judecată considerând că pierd mai mult timp cu asta, decât ce ar câștiga din proces. Iar până nu se plânge omul, fapta nu există”, mai explică Avădani pentru gândul.

Paparazzi versus Danileț. „Probabil așa a înțeles domnul judecător libertatea presei”

Judecătorul Cristian Danileț povestește că în ziua în care a fost urmărit și fotografiat de paparazzi publicației respective, se plimba cu fiica sa din prima căsătorie pe stradă, în fața CSM.

Foto: captură de ecran Nașul TV.

„Mergeam la gară, apoi acasă. Paparazzi ne-au urmărit și cu câteva ore înainte să dea drumul la ediție m-au sunat să mă întrebe cine era fata și le-am zis mai întâi că nu le dau niciun fel de relație. Au insistat și le-am zis că este fiica mea din prima căsătorie, dar nu le dau dreptul să dea niciun fel de poză sau informație în legătură cu ea. Ei au decis să dea drumul și pe print, și pe online, au blurat totuși fața fetei, pentru că era minoră. Au publicat șase fotografii cu mine. Oricine citea acel articol spune că se face o supoziție a unei relații neprincipiale cu o tânără. Nu știu cum să zic la asta, mai ales că ei știau cine e fata. Dacă nu știau, să zicem că făceau o speculație, dar așa subiectul a dispărut”, spune judecătorul.

Magistratul arată că a cerut daune de 100.000 de euro, adică un euro pentru fiecare exemplar tipărit de Ring, așa cum scria în caseta tehnică a publicației. „Atunci am spus că au citit 100.000 de oameni, vreau un euro pentru fiecare cititor. Instanța mi-a dat 1.000 de euro, e foarte puțin, dar eu nu am făcut acest proces pentru a mă îmbogăți, ci pentru că am simțit că aici se poate deschide o jurisprudență. Vor urma alte procese”, spune Cristian Danileț.

Articolul intitulat „Pe cine duce Danileț, seara, în vizită la C.S.M”, apărut pe 6 septembrie 2012 în Ring, nu mai există pe siteul publicației, însă pe internet se mai găsesc citări sau capturi de ecran.

La începutul articolului, jurnaliștii recunosc că Danileț nu le-a dat acceptul să publice fotografiile și că le-a spus cine este tânăra cu care se plimbă, însă le-a interzis conform Codului Civil să publice aceste informații. „Probabil așa a înteles domnul judecător libertatea presei”, arată articolul.

„Un judecător a făcut din clădirea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) loc de „pelerinaj”. Marți, Cristi Danileț, care a intrat recent în atenția opiniei publice după ce le-a arătat ușa pușcăriei celor care au îndrăznit să-i critice pe procurori, a fost surprins de paparazzii „ring” făcând un soi de du-te-vino în clădirea CSM.

„Seara, Danileț a revenit la CSM intrând în clădire cu o tânără. Au zăbovit acolo preț de câteva minute, după care au ieșit la plimbare și au revenit la el acasă. Reporterii „ring” i-au solicitat judecătorului detalii pe care el a acceptat să le ofere prin SMS. După ce ne-a spus cine este fata, de ce a dus-o seara în clădirea CSM și ce relație există între ei, a invocat Codul Civil și a menționat că nu își dă acordul pentru publicarea pozelor și a informațiilor. Probabil așa a înțeles domnul judecător libertatea presei”, începe articolul din Ring.

Urmează apoi fotografiile cu Cristian Danileț și fiica sa, fața tinerei fiind blurată. „La ora 20.00, Danileț, îmbrăcat lejer, iese din bloc însoțit de o tânără pe care o ține tot timpul de mână sau pe după umeri”, este una dintre frazele articolului. „Cei doi revin acasă la magistrat unde fata intră singură. El rămâne în fața blocului pentru a termina o altă convorbire telefonică. De ce alege Danileț să vorbească la telefon în fața blocului? Crede oare că are casa împânzită de microfoane?”, se încheie articolul publicat de Ring, conform preluării de pe stiri.rol.ro.