Sentința în dosarul Voiculescu se pronunță astăzi. Radiografia cauzei: cum să iei o proprietate publică de 60 milioane de euro plătind de 576 ori mai puțin

La finalul ultimei ședințe din dosarul ICA, judecătoarea Camelia Bogdan a anunțat că avocații mai pot depune la dosar înscrisuri pentru a-și susține pledoariile rostite în sala de judecată. Asta înseamnă că avocații mai pot veni astăzi cu documente cu care să convingă instanța că inculpații sunt nevinovați. Judecătoarea a mai anunțat că pronunțarea va fi dată ulterior acestui pas procedural.

Ce soluții poate emite instanța

În esență, instanța poate emite următoarele soluții în acest caz: achitarea, rejudecarea sau condamnarea. În cazul condamnării, instanța poate dispune menținerea pedepselor din fond, poate dispune o pedeapsă mai mică, eventual cu suspendare sau poate chiar majora numărul de ani de pușcărie. Pe fond, Dan Voiculescu a fost condamnat la cinci ani de închisoare. DNA a cerut pentru el pedeapsa maximă în acest caz, adică 10 ani de închisoare.

ACTUALITATE Trucul care te ajută să cureți rapid cuptorul. Te costă câțiva lei, iar ingredientele sunt la îndemâna oricui

20:22

FINANCIAR O monedă de 50 pence și cu chipul regelui Charles al III-lea provoacă agitație printre colecționarii de monede din Marea Britanie

20:16

Ce se întâmplă în cazul unei condamnări

În eventualitatea în care instanța dispune condamnarea lui Dan Voiculescu la o pedeapsă cu închisoarea cu executare, atunci acesta  va fi încarcerat. Tribunalul București va emite un mandat de arestare, care este trimis la poliție. Ulterior urmează punerea în executare a mandatului.

Polițiștii merg la domiciliul condamnatului și îl ridică. Există și posibilitatea ca cel condamnat să se prezinte singur la arest.

Ce soluții mai au avocații

Avocatul Gheorghiță Mateuț, apărătorul lui Dan Voiculescu, a anunțat că există două căi de atac, chiar și după ce Curtea de Apel emite sentința. Cele două căi sunt recursul în casație și contestația în anulare. Recursul în casație este o cale extraordinară și se judecă de către Curtea Supremă. Pot fi admise astfel de recursuri pentru erori procedurale grave, de exemplu daca inculpatul nu a fost audiat de către instanță și a fost condamnat fără această audiere.

În acest caz, avocații vor invoca faptul că instanța nu a fost compusă legal. Avocații au contestat permanent faptul că, după arestarea judecătorului Stan Mustață – cel care a judecat în primă fază -, dosarul a ajuns la completul condus Camelia Bogdan. Cu toate acestea, Curtea de Apel a publicat decizia prin care completul lui Stan Mustață – cu toate dosarele sale – a fost repartizat aleatoriu completului condus de Camelia Bogdan. Practic completul Mustață a rămas fără judecător, iar Camelia Bogdan nu avea un complet, iar la decizia CAB i-au revenit dosarele primului menționat.

Contestația în anulare se judecă tot la acceeași instanță în cazul nostru Curtea de Apel București. Contestația în anulare are același regim de admisibilitate cu recursul în casație adică se admite doar pe errori grave de procedură.

Ultima carte, contestarea expertizei pe prejudiciul de 60 milioane euro

Trustul media pe care l-a fondat Dan Voiculescu a prezentat marți seară un interviu cu un fost specialist DNA, care susținea că expertiza din dosarul ICA – prin care se constată prejudiciul de 60 milioane euro – ar fi fost manipulată de procurori.

Antena 3, postul de televiziune fondat de Dan Voiculescu,  a prezentat declarația lui Dumitru Gheorghiu. Acesta susține că expertul care a făcut expertiza a fost obligat să inventeze un prejudiciu de 60 milioane euro. „Specialista DNA nu a greșit. A fost obligată să greșească prin umflarea prejudiciului. Eram în delegație și am trecut pe la biroul ei să o văd. Plângea și lucra la raport. Mi-a spus că a urlat procurorul la ea și că trebuia până dimineața să predea raportul. Am întrebat-o dacă o pot ajuta cu ceva, dar nu cunoșteam speța. Un an mai târziu, la Brașov, a prezentat cazul, și mai mulți specialiști au admis că raportul era greșit”, a declarat Dumitru Gheorghiu.

Acesta a mai spus și că experta menționată nu ar fi avut specializarea necesară.

Într-un comunicat public, DNA a respins toate aceste acuzați, precizând că experta avea toate acreditările necesare. Iată precizările DNA:

„Referitor la afirmațiile conform cărora doamna AURELIA NICOLAE  nu este expert, precizăm că acestea sunt nereale deoarece din anul  2001,  face parte  din  Corpul  Experților  Contabili și  Contabililor  Autorizați. Este licențiată în studii juridice și economice, de asemenea este evaluator de întreprinderi din anul 1996. În anul  2011  a  absolvit  cursurile de  perfecționare  „Achiziții Publice – Derulare Programe”. În anul  2008  a  absolvit  cursurile de  perfecționare „Achiziții Publice –  Modul  2″. În dosarul „ICA” , în faza de urmărire penală, specialistul DNA a întocmit un raport de constatare tehnico – științifică pe baza datelor din expertiza tehnică întocmită de un expert evaluator de bunuri imobile, acreditat ANEVAR. Întocmirea acestor documente a durat aproximativ 6-7 luni de zile”.

DNA a mai arătat și faptul că Dumitru Gheorghiu a fost dat afară din DNA pentu abateri gave. Potrivit DNA, Gheorghiu a făcut înregistrări neautorizate, a scurs informații confidențiale din dosarele penale către mediul politic.

În sarcina expertului Gheorghiu, DNA spune că s-au reținut nu mai puțin de șapte abateri disciplinare. „A încălcat confidențialitatea lucrărilor și secretul profesional prin transmiterea unor informații cu caracter intern către persoane neautorizate din mediul politic și din mediul  ziariștilor, pe care le-a  folosit pentru a direcționa percepția publică asupra activității Direcției Naționale Anticorupție,  prin prezentare subiectivă, în cadrul discuției purtată cu un inculpat trimis în judecată de către Serviciul Teritorial Târgu Mureș al DNA a  modului de instrumentare a dosarului, făcând aprecieri referitoare la munca procurorilor”, se arată în comunicatul DNA.

Surse judiciare au explicat pentru gândul că avocații lui Voiculescu vor folosi declarația acestuia pentru a cere instanței să caseze sentința și să dispună rejudecarea de la zero a procesului, adică la Tribunalul București.

Cine sunt membrii lotului Voiculescu

Pe lângă Dan Voiculescu în acest dosar au mai fost condamnat la cinci, respectiv șase ani de închisoare, alte 10 persoane. Aceștia au fost condamnați pentru că au acționat în interesul lui Dan Voiculescu și în detrimentul statului pentru ca fondatorul PC să obțină patrimoniul Institutului de Chimie Alimentară, reprezentat de 18 clădiri și aproape 7000 de metri pătrați de teren într-o zonă centrală a capitalei.

Gheorghe Mencinicopschi a primit șase ani de închisoare cu executare. De asemenea,  Popa Corneliu, Sorin Pantiș, Săvulescu Ștefan, Pop Flavius și Alexandru Jean Cătălin  au fost condamnați la tot la șase ani de închisoare. Gheorghe Sind,  Petre Alexandru, Ena Vica și Grigore Marinescu  au fost condamnați fiecare la câte cinci ani de închisoare.

În dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare, procurorul Emilian Eva de la DNA, supervizat de procurorul Doru Țuluș, a refăcut întreg traseul și a contabilizat toate metodele prin care proprietățile statului au intrat în posesia lui Dan Voiculescu la un preț apreciat de ei și de judecători drept derizoriu. Procurorii spun că operațiunea de preluare a ICA de către Voiculescu a început încă din anul 1991 și s-a încheiat în 2004-2005, ultimul element fiind spălarea de bani, susține DNA.

Potrivit rechizitoriului, preluarea frauduloasă a ICA de către Dan Voiculescu s-a realizat în patru etape infracționale, susțin anchetatorii DNA și judecătoarea Grațiela Constantin, de la Tribunalul București, care l-a condamnat pe fondatorul trustului Intact la cinci ani de închisoare:

– Faza 1. Preluarea clădirilor ICA și construcția unor clădiri noi pe terenul institutului prin asocierea ICA/Grivco și Crescent într-o societatea nouă, denumită Bioprod. Voiculescu controla atât Crescent, cât și Grivco. Imobilele au fost extrem de mult subevaluate. Procurorii spun că prețul plătit a fost de 95 de ori mai mic.

– Faza 2. Preluarea terenurilor de sub clădiri din nou folosind aceeași rețetă a subevaluării.

– Faza 3. Privatizarea ICA realizată cu dedicație pentru Grivco și Dan Voiculescu. Atât în această fază, cât și în cele de mai sus un rol important l-au avut membrii PC înființat și condus de Dan Voiculescu, care făceau parte din conducerea ICA. Voiculescu plătind pentru acțiunile societății 104.000 euro deși valoarea lor erau de peste 7 milioane euro.

-Faza 4. Dan Voiculescu împrumută după privatizare ICA și devine acționar majoritar. După acest episod el a transmis acțiunile ICA fiicelor sale. În acest fel, spun procurorii, Dan Voiculescu a spălat acțiunile ICA deoarece ele au ajuns la el prin acțiuni ilegale de diminuare a valorii despre care Voiculescu avea cunoștință. După cedarea acțiunilor către fiicele sale, Voiculescu spera ca instituțiile statului să considere că ele sunt terți de bună credință.

În dosarul ICA, procurorii și judecătorul de la Curtea de Apel București au stabilit că licitația pentru ICA a fost trucată în folosul lui Dan Voiculescu. Fondatorul PC a plătit 104.000 euro pentru pachetul majoritar de acțiuni al ICA devenind astfel proprietarul întregului institut, cu tot cu terenuri și clădiri, care valorau în total 60 de milioane euro, potrivit procurorilor.

Etapele privatizării au fost următoarele:

1. Acțiunile au fost subevaluate înainte de demararea licitației pentru privatizare. Procurorii spun că valoarea acțiunilor ICA a fost subevaluată de 95 de ori, adică o acțiune costa 7 euro la momentul licitației, dar a fost vândută către GRIVCO cu 0,07 eurocenți.

2. Licitația pentru ICA a fost anunțată printr-un ziar cu circulație redusă care, în ziua în care publicat anunțul, a distribuit doar 200 de exemplare. Procurorii spun că licitația trebuia anunțată prin Monitorul Oficial și că publicarea anunțului în 200 de exemplare dovedește că s-a dorit trucarea ei.

3. La licitație s-au prezentat GRIVCO, firma lui Dan Voiculescu și Gheorghe Mencinicopschi care era și director ICA și membru al Partidului Conservator. Caietul de sarcini a fost croit în așa fel încât să limiteze accesul altor companii sau persoane. În acest sens s-a introdus condiția ca la licitație să participe doar companiile care au ca obiect de activitate cercetarea în domeniul chimiei alimentare sau persoanele cu studii în domeniu.

4. Dan Voiculescu a plătit 104.000 euro în 2003 pentru acțiunile ICA, care în realitate valorau 7 milioane de euro. În 2008, la constatarea faptelor, valoarea actualizată ar fi fost de 60 de milioane de euro, potrivit procurorilor. Astfel, Voiculescu a obținut controlul ICA – a cărei valoare era de 60 de milioane de euro în 2008, cu 104.000 euro.

Un calcul simplu arată că Dan Voiculescu a câștigat din această afacere de de 576 de ori față de investiția sa. Astfel că pentru 1 euro plătit Voiculescu a primit de fapt 576 euro.

Cum va recupera statul prejudiciului de 60 milioane euro

Tribunalul București a dispus în hotărârea de la fond recuperarea prejudiciului de 60 milioane euro constat în acest dosar. Dacă și Curtea de Apel va dispune recuperare prejudiciului, atunci toți inculpații vor fi obligați să plătească cele 60 de milioane. La fond instanța a dispus recuperarea celor 60 de milioane la valoarea actualizată din 2008 până în prezent. Astfel că suma ar putea să fie chiar mai mare. De recuperarea prejudiciului se va ocupa ANAF. Astfel că în proprietatea statului vor intra în primul rând bunurile pentru care s-a dispus sechestru. Pasul doi va fi ca ANAF să identifice ce sume de bani are fiecare inculpat în conturi și apoi le va confisca. În final vor fi identificate alte bunuri, precum casele care vor fi confiscate și valorificate pentru a acoperi paguba.