Șerban Nicolae nu e singur, are ajutoare. Cine sunt senatorii care contribuie la grațierea și compensarea deținuților
Comisia Juridică din Senat a luat în discuție marți proiectele de lege privind grațierea unor pedepse și privind executarea pedepselor, prin care se intenționează acordarea de zile compensatorii, care să se scadă din pedeapsă, deținuților care sunt închiși în condiții necorespunzătoare standardelor impuse de legislația românească și europeană. Pentru legea grațierii, dezbaterea s-a amânat, în timp ce modificarea legii privind executarea pedepselor a trecut de Comisia Juridică, fiind admise mai multe amendamente.
La cele două proiecte au fost depuse mai multe amendamente, iar cele ale senatorului PSD Șerban Nicolae, care propune și grațierea pedepselor pentru infracțiunile de corupție au răpit lumina scenei. Există însă și alte idei la fel de controversate sau discutabile, depuse de unii colegi de Comisie ai lui Nicolae.
În primul rând, printre amendamentele depuse de Nicolae la proiectul legii grațierii se numără și o mini-amnistie de 30 de zile pentru toate infracțiunile ale căror pedepse sunt propuse la grațiere. „Dispozițiile prezentei legi se aplică faptelor săvârșite până la intrarea acesteia în vigoare„, arată unul dintre amendamentele depuse de Șerban Nicolae, urmat imediat de un altul – „Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României”. Amendamente similare în acest sens a depus și Asociația Magistraților din România (AMR), organizație condusă de judecătoarea Gabriela Baltag, membru CSM. Astfel, s-ar crea posibilitatea ca în acest interval de 30 de zile de la publicare la intrarea în vigoare, faptele comise care se înscriu printre cele prevăzute la grațiere să poată fi comise fără riscul de a fi pedepsite, pentru că pedepsele s-ar grația.
În proiectul de lege depus de Ministerul Justiției la Senat, se specifică că grațierea se aplică faptelor comise până la data de 18 ianuarie, alegându-se astfel un termen-limită fix, chiar dacă legea ar intra în vigoare cu 30 de zile mai târziu de la publicare.
Faptele de corupție care nu mai sunt exceptate de la grațiere, în viziunea senatorului PSD Șerban Nicolae, spre deosebire de proiectul inițial depus de Ministerul Justiției, se regăsesc și în amendamentele depuse de senatorul PSD Tit Liviu Brăiloiu. Acesta însă vrea în continuare exceptarea de la grațiere a faptelor de corupție prevăzute de legea specială 78/2000 (formele agravante de abuz în serviciu sau folosirea influenței de lider de partid, spre exemplu). Brăiloiu vine și cu o nuanță, la grațierea faptelor de corupție ale celor condamnați până la 5 ani de închisoare: grațierea să aibă loc doar dacă sunt plătite despăgubirile și cheltuielile de judecată stabilite de instanță.
„Nu beneficiază de prevederile art. 1 și art. 2 condamnații cărora li s-au aplicat pedepse pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni, și nu au achitat cheltuielile de judecată și despăgubirile la care persoana condamnată a fost obligată către partea civilă, prin hotărâre judecătorească definitivă”, scrie Brăiloiu, înșirând apoi o serie de infracțiuni din Codul Penal, inclusiv pe cele de corupție – luarea și darea de mită, traficul și cumpărarea de influență, abuzul în serviciu sau conflictul de interese, precum și restul infracțiunilor din legea 78/2000 care în viziunea sa nu ar trebui exceptate de la grațiere.
De altfel, există o întreagă bătălie în amendamentele depuse cu privire la când ar trebui achitat prejudiciul și despăgubirile stabilite de instanță de către cei grațiați. Proiectul inițial propune un termen de maximum un an de la eliberare, Tit Liviu Brăiloiu propune plata înainte de eliberare, Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) vrea plata la intrarea în vigoare a legii, iar AMR vine cu soluție mai nuanțată: plata la data punerii în libertate sau în maximum un an, dar atunci grațiatul să fie pus sub control judiciar până la plata sumelor stabilite de instanță.
Tot legat de plata prejudiciului, senatorul ALDE Ionuț Sibinescu, 36 de ani, vine cu un amendament ingenuu la prevederea că grațierea se anulează dacă prejudiciul și despăgubirile nu sunt plătite în termenul stabilit de lege: anularea grațierii să aibă loc doar dacă grațiatul nu plătește „cu rea credință”: „Nerespectarea cu rea credință a condiției prevăzute de alin. (1) atrage revocarea grațierii, pedeapsa stabilită sau restul rămas neexecutat urmând să se execute în regim de detenție”. Conform logicii senatorului ALDE, grațiații care nu plătesc prejudiciul pentru că nu au bani, spre exemplu, ar trebui să fie iertați.
CITEȘTE AICI AMENDAMENTELE PROPUSE LA LEGEA GRAȚIERII
Urmărit penal pentru fals intelectual, un senator UDMR vrea grațierea pentru condamnații pentru fals intelectual
Doi senatori maghiari de la UDMR doresc grațierea la punct fix. Tanczos Barna și Csaszar Karoly Zsolt propun eliminarea de pe lista infracțiunilor ale căror pedepse nu pot fi grațiate a falsului material în înscrisuri oficiale, falsului intelectual și falsului informatic. Tanczos însuși este acuzat de DNA chiar de fals intelectual, într-un dosar în care se anchetează, încă din noiembrie 2014, retrocedarea frauduloasă a Stațiunii de Cercetare Băneasa, pe când senatorul UDMR era șeful Agenției Domeniilor Statului (ADS), în 2006. Prejudiciul este calculat de procurori la aproape 16 milioane de lei.
Grațierea pedepselor pentru aceste infracțiuni, cu respectarea limitelor de pedeapsă de sub 5 ani, este cuprinsă și în amendamentele depuse de senatorul PSD Șerban Nicolae, în timp ce Tit Liviu Brăiloiu (PSD) ar dori grațiere doar pentru falsul intelectual și cel informatic, păstrând excepția la grațiere a falsului material în înscrisuri oficiale.
Senatorul PSD Tit Liviu Brăiloiu mai are o propunere: „Se grațiază în întregime pedepsele aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de peste 70 de ani”. Astfel, primul exemplu care vine în amintire este cel al lui Alexandru Vișinescu, fostul țorționar comunist condamnat la 20 de ani de închisoare pentru crime împotriva umanității. La această categorie intră însă și condamnați pentru orice alte infracțiuni cu violență, care au peste 70 de ani.
Cei doi senatori de la UDMR, dar și Tit Liviu Brăiloiu (PSD) doresc de asemenea nuanțarea prevederii din proiectul inițial al Ministerului Justiției, referitoare la grațierea a jumătate de pedeapsă pentru femeile însărcinate sau pentru persoanele care sunt unici întreținători de copii de cel mult 14 ani. Ei propun ca de această măsură să se bucure toți condamnații care au în întreținere copii de maximum 14 ani, nu neapărat cei unici întreținători. Șerban Nicolae (PSD) nu s-a mai complicat și propune eliminarea totală din proiectul de lege a acestor prevederi.
UDMR vrea compensații de 3 ori mai mari pentru deținuții închiși în condiții necorespunzătoare
Cei doi senatori UDMR din Comisia Juridică și Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO), a cărui președinte este fostul revoluționar Florentin Scalețchi, condamnat la închisoare pentru luare de mită, au cele mai multe propuneri pentru amendarea proiectului de lege privind executarea pedepselor (legea 254/2013).
Astfel, proiectul depus de Ministerul Justiției prevede compensarea deținuților închiși în condiții necorespunzătoare, indiferent de regimul de detenție, cu 3 zile la fiecare 30 de zile de pedeapsă executată în astfel de condiții. Senatorii UDMR Csaszar Karoly Zsolt și Tanczos Barna plusează: ei solicită acordarea a 9 zile la fiecare 30 de zile de pedeapsă executată în spații necorespunzătoare. Astfel, în loc de compensarea cu o lună la fiecare an de pedeapsă executată, deținuții care ar intra sub incidența acestei legi ar primi de trei ori mai mult, adică aproximativ 3 luni și jumătate la anul de pedeapsă executată. Senatorii din Comisia Juridică au respins marți acest amendament.
De asemenea, proiectul inițial prevede că se consideră spațiu necorespunzător de detenție dacă un deținut nu beneficiază de cel puțin 3 metri pătrați, calculați „excluzând suprafața grupului sanitar și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerei de deținere la numărul de persoane cazate în camera respectivă, indiferent de dotarea spațiului respectiv, potrivit evidențelor proprii fiecărui loc de deținere.
Senatorii UDMR din Comisia Juridică doresc mărirea suprafeței la 4 metri pătrați. Amendamentul a fost admis și votat de Comisia Juridică.
Un alt amendament admis a fost cel al AMR, care interzice mutarea unui deținut închis într-un spațiu corespunzător de detenție, într-unul necorespunzător, „în scopul de a beneficia de măsura compensatorie”.
„Condițiile necorespunzătoare”, în viziunea condamnatului Scalețchi: vechimea penitenciarelor și lipsa „temperaturii optime constante de 19 grade”
OADO, organizație condusă de fostul revoluționar Florentin Scalețchi, condamnat la închisoare pentru luare de mită, propune ca definirea condițiilor necorespunzătoare de detenție, în schimbul cărora deținuții să poată fi recompensați cu zile scăzute din pedeapsă, să fie mult mai laxă.
Astfel, la condiții necorespunzătoare ar trebui să intre: „condiții sanitare improprii în general, cum ar fi prezența gândacilor, șoarecilor, puricilor; lipsa dotărilor și a produselor igienico-sanitare minime; calitatea proastă a hranei; lipsa apei calde curente; lipsa unei temperaturi optime constante de 19 grade (indiferent de extremele termice ale anotimpurilor); neasigurarea distribuției apei potabile în regim permanent; instalații sanitare insuficiente și improprii; existența unor condiții de cazare necorespunzătoare cauzate de vechimea imobilelor; existența infiltrațiilor, umezelii, mucegaiului în pereții camerelor; aerisirea deficitară; cazarmamentul cu un grad ridicat de uzură; instalații sanitare deteriorate; numărul redus al dușurilor și grupurilor sanitare raportat la numărul de persoane cazate în camere; lipsa intimității pentru satisfacerea nevoilor fiziologice; dimensiunile, amenajările, și uneori, amplasamentul necorespunzător al curților de plimbare care au afectat în egală măsură toți deținuții din respectivul penitenciar, indiferent de spațiul pe care aceștia l-au avut la dispoziție în camera în care au fost cazați; lipsa mobilierului pentru păstrarea bunurilor și a obiectelor personale”.
Organizația lui Scalețchi propune ca aceste standarde de detenție să nu se aplice doar la celula propriu-zisă, ci la întregul penitenciar, plus „camera de deținere, cabinet medical, spațiu pentru depozitarea bunurilor, curtea de plimbare, spațiu destinat vizitelor, camera de grefă, bibliotecă, etc.”.
Propunerile OADO nu au fost însă votate de senatorii din Comisia Juridică.
CITEȘTE AICI AMENDAMENTELE LA MODIFICAREA LEGII EXECUTĂRII PEDEPSELOR
Senatorii UDMR vor scoaterea din penitenciare a condamnaților care au pedepse sub un an
Cei doi senatori UDMR din Comisia Juridică mai au și alte propuneri la proiectul de modificare a legii executării pedepselor. Senatorii Csaszar Karoly Zsolt, Tanczos Barna propun trimiterea în arest la domiciliu a condamnaților la închisoare cu pedepse mai mici de un an, pentru fapte comise fără violență, precum și a tuturor condamnaților care mai au de executat din pedepsele inițiale mai puțin de un an, indiferent de pedeapsă.
Ei propun de asemenea modificarea regimurilor de detenție, astfel: regimul închis să se aplice doar persoanelor condamnate pentru fapte comise cu cu violență, la pedepse între 3 și 13 ani (cei condamnați la pedepse mai mari intră la regim de maximă siguranță, conform legii în vigoare); regimul semideschis să se aplice persoanelor condamnate pentru fapte comise fără violență, la pedepse între 3 și 13 ani, respectiv celor condamnați la 1-3 ani, pentru fapte cu violență; regimul deschis să se aplice condamnaților cu pedepse de sub 1 an, pentru fapte cu violență, respectiv pentru pedepsele de 1-3 ani la fapte fără violență. Propunerea UDMR nu a fost supusă la vot.
Senatorii UDMR mai propun ca, în cazul în care deținuții care prestează muncă plătită în timpul detenției decid să renunțe la plata muncii și să dea penitenciarelor cele 40% din venituri (cât primesc din plata totală, restul de 60% fiind păstrate de penitenciar), atunci munca lor să fie considerată neremunerată și astfel să obțină zile executate în contul zilelor de muncă prestată.
Senatorii UDMR mai propun ca 3 zile de muncă plătită să fie considerate 4 zile executate, iar 2 zile de muncă neplătită să fie considerate 3 zile executate, precum și dacă munca este prestată în timpul nopții, să se echivaleze o noapte de muncă cu 2 zile executate din pedeapsă.
Cei doi senatori UDMR propun și recompensarea „lucrărilor științifice” cu 20 de zile scăzute din pedeapsă, indiferent de numărul scrierilor produse de deținuți, dar și a „inovațiilor brevetate”, termen adus în plus față de prevederea actuală a legii, care vorbește doar de invenții brevetate: „în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, se consideră 20 de zile executate, pentru fiecare lucrare științifică sau invenție și inovație brevetate”.