Sfântul profit al Bisericii Ortodoxe. Ce excedent au declarat la Finanțe eparhiile BOR și câți bani au cheltuit în scop social-filantropic

Vânzarea de lumânări, icoane și alte obiecte de cult, precum și închirierile au adus, anul trecut, un excedent în conturile Bisericii de 19.334.274 de lei, adică 4,2 milioane de euro, cât au raportat la Ministerul Finanțelor profit eparhiile BOR, cu un milion în plus față de 2015. Și agenția de Turism a Patriarhiei, Basilica Travel, a rămas profitabilă în 2016, cu 1.520.827 de lei, adică aproape 338.000 de euro. 

Singura care a ieșit pe minus în 2016 a fost Arhiepiscopia Craiovei, care a raportat o pierdere de peste 200.000 de euro, adică 958.887 de lei. Cu un an în urmă, acesta raportase un profit de aproape aceeași valoare, pierderea de la un an la altul fiind practic de 100 la sută. . 

Cea mai profitabilă eparhie a BOR este Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului care a raportat în 2016 un excedent de 3.035.844 lei, adică aproape 650.000 de euro. Ea este urmată în top de Mitropolia Moldovei și Bucovinei, cu aproape 595.000 de euro profit(2.678.380 lei), Arhiepiscopia Bucureștiului, cu circa 573.000 de euro(2.581.523 lei), Patriarhia Română, cu 537.000 de euro(2.420.175 lei) și Arhiepiscopia Timișoarei, cu  467.500 de euro(2.103.677 lei). 

CINEMA Regizorul premiat cu Oscar pentru „Insterstellar” și „Oppenheimer”, Christopher Nolan, va regiza un FILM adaptat după epopeea homerică „Odiseea”

17:56

ACTUALITATE Imagini cutremurătoare cu MOMENTUL accidentului de pe DN2 din a doua zi de Crăciun. Ce manevră a făcut șoferul care a dus la moartea familiei lui

17:46

Profituri înregistrate în ultimii 2 ani, potrivit site-ului Ministerului Finanțelor (LEI)

Consilierul premierului vrea impozite pentru Biserică. De ce scutiri beneficiază cultele acum

Eugen Teodorovici, fost ministru de finanțe și acum consilier al premierului Tudose, revine cu ideea impozitării veniturilor Bisericii Ortodoxe Române. De această dată cu un plan concret. Mai exact, propunerea pe care o are în vedere este identificarea, de comun acord cu BOR, care sunt activitățile economice care pot fi impozitate, iar banii să rămână tot în gestionarea Bisericii, însă să fie cheltuiți în domenii pe care statul le decide. Teodorovici a adăugat că sunt și alte zone din care statul poate scoate bani, dar pe care Biserica „nu le îndrăgește”, iar în aceste condiții „trebuie să înteleagă și să aleagă”.

Cultele religioase nu sunt impozitate, potrivit Cod Fiscal, pentru mai multe tipuri de venituri, după cum urmează:

– veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor și produselor necesare activității de cult, potrivit legii,
– venituri obținute din chirii,
– alte venituri obtinute din activități economice,
– venituri din despăgubiri în forma bănească, obținute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate.

Scutirile sunt acordate cu o condiție: toți banii obținuți să fie utilizați, în anul curent și/sau în anii următori, pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult, pentru lucrări de construcție, de reparație și de consolidare a lăcașurilor de cult și a clădirilor ecleziastice, pentru învățământ, pentru furnizarea, în nume propriu și/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în conditiile legii, pentru acțiuni specifice și alte activități nonprofit specifice cultelor religioase.

Biserica Ortodoxă raportează cheltuieli social-filantropice de 21 de milioane de euro, în 2016

În anul 2016, potrivit unui comunicat al Patriarhiei, eparhiile Bisericii Ortodoxe Române au avut cheltuieli în scop social-filantropic de 95.841.602 lei, adică peste 21 de milioane de euro. Astfel, au fost acordate ajutoare financiare directe în valoare de 11.936.934 lei și ajutoare materiale în valoare estimată de 21.628.323 lei, la care se adaugă cheltuielile de salarizare și întreținere a instituțiilor și proiectelor sociale, precum și cheltuieli cu ajutorarea sinistraților.

În eparhiile Bisericii Ortodoxe Române funcționează 718 instituții și servicii sociale dintre care: 159 cantine sociale și brutării, 38 instituții ce oferă servicii medicale și farmacii, 93 centre de zi pentru copii, 47 centre educaționale, 12 centre de zi pentru vârstnici, 51 centre rezidențiale pentru vârstnici, 22 birouri de asistență socială și centre comunitare, 36 centre de tip familial, 40 grădinițe sociale și after-school, 15 locuințe protejate, 65 centre de informare, consiliere și resurse, o instituție de învățământ pentru adulți, 21 centre de urgență (pentru persoane fără adăpost, victime ale violenței domestice și ale traficului de persoane), 14 campusuri de tabără și alte 104 de instituții sociale.

În anul 2016, potrivit comunicatului Patriarhiei, au beneficiat de asistență socială 80.116 persoane, dintre care: 27.961 copii din așezămintele sociale ale Bisericii Ortodoxe Române, dar mai ales din familii sărace și fără posibilități de întreținere sau cu părinți aflați la muncă în străinătate, 5.359 persoane cu dizabilități (deficiențe de vorbire, vedere și auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependențe, persoane infectate cu HIV/SIDA etc.), peste 22.958 persoane vârstnice din așezămintele de protecție socială bisericești, din centrele sociale de tranzit și adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonați de familie și cu grave probleme de sănătate, 17.314 șomeri, adulți în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenței familiale, deținuți eliberați, victime ale calamităților naturale și aproximativ 6.524 persoane din alte categorii sociale defavorizate.