Vasile Balint, zis Sile Cămătaru, a fost dus joi la DNA pentru a fi audiat într-un dosar privind eliberarea sa condiționată în urma unei decizii a Judecătoriei Giurgiu necontestate de procurori, existând suspiciuni de corupție în legătură cu modul în care a fost pus în libertate, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.
Sile Cămătaru nu a fost însă audiat, întrucât avocata acestuia nu a putut veni joi la DNA, acesta fiind dus înapoi în arest fără a da o declarație, au spus sursele judiciare.
Procurorii DNA au suspiciuni că eliberarea condiționată a lui Sile Cămătaru ca urmare a faptului că un procuror nu a contestat decizia de fond a Judecătoriei Giurgiu ar fi fost urmarea unei fapte de corupție, au precizat sursele citate.
Procurorii anticorupție fac cercetări prealabile în acest dosar. Sursele citate nu au putut preciza dacă în această cauză sunt vizați judecători, procurori sau polițiști.
Sile Cămătaru, liderul clanului Cămătarilor, Radu Cristian Roșca, liderul grupării Sportivilor, și alte 22 de persoane au fost arestați preventiv în 23 februarie, de un complet de la Tribunalul București.
În aceeași zi, un alt complet de judecată de la Tribunalul București a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Ion Balint, zis Nuțu Cămătaru, Gigi Daniel Chiras, Licuță Udilă, Adrian Răducu Bică și Bogdan Dumitrache. Decizia a fost contestată de cei cinci la Curtea de Apel București, care judecă joi recursurile lor.
Completul de judecată care a dispus arestarea preventivă a lui Nuțu Cămătaru și a celorlalte patru persoane a dat publicității miercuri motivarea deciziei din 23 februarie. Instanța arată în motivare că Nuțu Cămătaru a fugit cu câteva ore înainte ca anchetatorii să descindă la casa acestuia, fiind găsit într-o locuință, unde s-a ascuns pentru a nu fi reținut.
Pe de altă parte, instanța a arătat că un raport al Institutului Național de Criminalistică dovedește că muniția și pistoalele examinate în rapoartele de constatare tehnico-științifică „prezintă asemănări în ceea ce privește modul de modificare, că atât cartușele cât și pistoalele au fost modificate în scopul de a le schimba caracterul neletal, cu efect sonor și cu scopul de a trage muniție cu proiectil metalic cu caracter posibil letal”.
Instanța a arătat că dacă ar fi lăsați în libertate, există riscul ca aceștia să reia activitatea infracțională, precizând totodată că au fost condamnați sau sunt cercetați penal pentru infracțiuni similare, „dând astfel dovadă de o perseverență infracțională”.
În acest dosar, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au reținut 29 de membri ai grupărilor Cămătarii și Sportivii, după ce au făcut, în 22 februarie, 115 percheziții la locuințele suspecților, de unde au fost ridicate sume importante de bani, bijuterii, mașini de lux și droguri. O zi mai târziu, toți cei 29 de suspecți au fost arestați preventiv.
Potrivit anchetatorilor, activitatea membrilor grupărilor s-a desfășurat pe două paliere infracționale. Astfel, în perioada 2008 – 2012, între membrii celor două grupări rivale au avut loc conflicte stradale în care s-au folosit inclusiv arme de foc, „în scopul asigurării supremației la nivel infracțional în municipiul București”, situații ce au avut drept consecință punerea în primejdie a vieții și integrității corporale a membrilor grupării, dar și a altor persoane. De asemenea, membrii celor două clanuri au săvârșit infracțiuni de violență, „generatoare de beneficii financiare substanțiale”, în urma recuperării unor împrumuturi de bani dați cu camătă.
În această cauză se fac cercetări față de 67 de persoane, acuzate de constituire a unui grup infracțional organizat, tentativă de omor calificat și deosebit de grav, lipsire de libertate, șantaj, nerespectarea regimului armelor si munițiilor, operațiuni fără drept cu dispozitive interzise, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea gravă a ordinii și liniștii publice.