Simulare cu primarul la seism de 6 grade: ISU la butoane, bucureștenii cu ochii pe plasme. Oprescu, la ultimul cutremur: „Căutam să-mi trag pantalonii”

Primăria Generală are, susține Sorin Oprescu, un plan de intervenție în cazul unui sesism puternic resimțit și în Capitală, chiar dacă pe bucureșteni nu i-a informat încă nimeni în legătură cu ce trebuie să facă într-o astfel de situație de urgență. Planul presupune ca responsabilii, avertizați cu câteva secunde înainte, să închidă automat sistemele de alimentare cu apă, cu gaz și energie electrică, urmând ca după seism să intre în dispozitiv în 10 minute pentru a trimite echipaje de salvare și a evalua pagubele în urma unor dărâmături.

În scenariul lui Oprescu, detaliat duminică la „După 20 de ani”, la Pro TV, și, ulterior, la un interviu transmis pe site-urile Gândul.info și StirileProTV.ro, locuitorii surprinși de seism în București ar urma să fie avertizați, prin panourile electronice din fiecare mare intersecție, în legătură cu „locurile de adunare” și conduși spre 12 școli în care pot rămâne 24 sau 48 de ore. Primăria nu a făcut însă până acum nicio campanie de informare în acest sens, singurele exerciții, reluate după cutremurul de 5,5 grade de pe 6 octombrie, implicând doar elevii.

„În 22 de minute vin buldozerele”. În ce stadiu sunt școlile care ar trebui să primească victimele

„Există un plan de intervenție. E vorba de managementul celor 24 de secunde. Se adună operatori care au în față niște butoane. Se oprește gazul, apa, curentul electric prin simpla apăsare de buton. Nu e ca la bomba atomică”, a spus Oprescu la „După 20 de ani”. Pentru seismele de intensitate mică, primarul nu consideră că locuitorii Capitalei au nevoie de vreo campanie de informare. „Bucureștenii trebuie să cunoască cum să se acopere cu ceva să nu-i pice nimic în cap, după aia vine intervenția acestor oameni”, spune el.

Pus în fața ipotezei unui cutremur de 6 grade, Oprescu a explicat cum ar trebui să funcționeze planul de intervenție. „În 10 minute, cei care au scăpat se adună la locul de muncă. Toți au un cod, stațiile la îndemână – e de presupus că telefoanele nu merg. După care, fiecare își desface plicul cu responsabilitățile concrete și, din 10 în 10 minute, vorbește cu dispeceratul. Vin cei de la curățenie, cei de la ISU și la 22 de minute pleacă buldozerele. Noi, cetățenii, avem afișate în instersecțiile foarte mari locurile de adunare, apare un mesaj pe televizoarele astea mari, timp de 24 de ore”, a detaliat primarul cum ar trebui să funcționeze salvarea eventualelor victime.

Teoretic, oamenii rămași fără locuințe ar trebui cazați în școli. Acestea nu sunt însă, până în acest moment, echipate corespunzător. „Am stabilit de doi ani de zile 12 școli, începem să le săpăm puțuri să aibă apă la dispoziție pentru 24-48 de ore, să aibă generator să le poată folosi vreo 3000 de oameni. Pot fi folosite și Romexpo și Arena Națională. Subsolurile de metrou nu, că sunt pentru atac aerian”, a precizat Oprescu, adăugând că secretarul de stat Raed Arafat a primit, în Guvern, sarcina de a face cu plan de intervenție la nivel național.

„După cutremur, m-am dus la Primărie. Nu-mi răspundea nimeni”

Cu tot planul Primăriei, Oprescu admite că, la ultimul cutremur resimțit în Capitală, autoritățile nu au fost tocmai prompte. Faptul că lipsa de coordonare nu au fost vizibilă a fost legată de intensitatea de sub 6 grade pe scara Richter.

Pe Oprescu, seismul de la 4.37, într-o noapte de sâmbătă, l-a surprins în casa sa, din strada Popa Savu. „Nu mi-a fost frică la cutremur. Căutam și eu să-mi trag pantalonii pe mine”, povestește primarul două săptămâni mai târziu.

După sesim, edilul s-a dus la Primărie, unde a găsit doar portarul. Funcționarii pe care i-a sunat nu i-au răspuns la telefon. Ulterior, Oprescu a cerut o stație. „N-aveam stație la cutremur. Și am văzut că secretarele alea nu-mi răspundeau, sunt fete tinere. M-am dus la Primărie, nu-mi răspundea nimeni cică „Suntem pe drum”. Și mi-am cerut și eu o stație din asta, n-o folosesc ca să dau ordine”, spune Oprescu.

Peste 70 de „clădiri cu risc public” numai în Centrul Vechi

Cea mai mare problemă în București ar fi, din estimările primarului general, în Centrul Vechi, unde peste 70 de clădiri au nevoie de reabilitare. În Capitală există însă peste 400.000 de clădiri relativ noi, construite după 1990, în legătură cu care nu există date certe legate de rezistența la seisme.

„În Centrul Vechi problema e că ei, care sunt proprietari la parter, își fac afacerile, nu doresc reabilitarea, deși sunt clădiri cu risc public. Sunt 186 de clădiri. 24 au fost consolidate pe banii proprietarilor, restul au rămas neconsolidate până spre 100. 13 clădiri mari am în grija mea, sunt apartamente care sunt ale Municipalității. Sunt șaptezeci și ceva de clădiri cu risc public”, a contabilizat Oprescu.

Primarul spune că primul pas trebuie să vină însă de la Guvern de la care așteaptă, în luna noiembrie, reglementarea prin OUG ca proprietarii acestor clădiri cu risc seismic ridicat să fie obligați să se mute, până la consolidarea imobilului. „Aștept și eu aceste precizări fie prin OUG, fie cum va considera Guvernul, să intru să pot să consolidez, să închid locurile care sunt pericol public. La sfârșitul lunii ăsteia sper să primim un răspuns”, a adăugat Oprescu.

Potrivit primarului general, există însă alte 400.000 de blocuri considerate noi, construite mai ales în perioada 1990-1999, pentru care datele legate de rezistența la seism lipsesc sau sunt false. „Despre construcțiile noi am avut un raport și americanii spuneau despre construcțiile făcute între 1990 și 2007 că nu se pot spune foarte multe lucruri, pentru că nu avem niciun fel de date legate de rezistența lor, cel puțin pentru primul tronson, 1990-1999 (…) Ca să încep să fac experiză la aproape 436.000 de clădiri e costisitor”, spune Oprescu.