Sinaia este una dintre cele mai frumoase stațiuni montane din România, precum și una dintre cele mai faimoase destinații de schi din țară. Astfel, împătimiții sporturilor de iarnă vor putea lua cu asalt pârtiile din Sinaia, de la Cota 2000, începând de vineri, 18 decembrie, a anunțat zilele trecute pimarul Vlad Oprea.
Fosta resedinta a regilor, poartă un nume sfânt, denumirea așezării provenind de la Muntele Sinai, care a fost dat pentru prima oară Mănăastiri Sinaia de către Spătarul Mihail Cantacuzino (sec XVII). Astfel, Sinaia îmbina frumusețea naturii cu cea a artei arhitecturale.
Zona în care se află azi orașul Sinaia era nelocuită în secolul al XVII-lea, primii locuitori care s-au stabilit în pădurea virgină de aici, aflată la poalele Bucegilor, fiind călugării mănăstirii Sinaia, ctitorită între 1690-1695 de către marele spătar Mihai Cantacuzino.
La începutul secolului al XIX-lea, întreaga Vale a Prahovei era organizată ca o singură comună, denumită Podul Neagului, cuprinzând întreaga vale, de la Predeal la Posada. La 5 august 1866 principele Carol I al României a ajuns la Mănăstirea Sinaia, situată pe atunci în comuna Podul Neagului. Acesta s-a implicat în organizarea regiunii și, în 1874, cătunele rămase în afara comunei Comarnic au primit numele de Sinaia, o comună cu reședința la Bușteni.
La 9 mai 1880 Sinaia a dobândit statutul de comună urbană și cuprindea cătunele Izvor, Furnica și Poiana Țapului. În 1884, cătunele Predeal, Azuga, Bușteni și Poiana Țapului s-au separat de Sinaia, formând comuna Predeal, în vreme ce comuna Sinaia a rămas cu cătunele Izvoru și Furnica. În aceeași perioadă, familia regală a României și-a stabilit la Sinaia reședința de vară, construind complexul castelului Peleș. Spre sfârșitul perioadei interbelice, Sinaia avea 3906 locuitori și era reședința plășii Sinaia din județul Prahova. În 1950, Sinaia a trecut în administrația raionului Câmpina din regiunea Prahova și, după 1952, din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, Sinaia redevenind parte a acestuia.
Castelul Peleş
Aceasta este o construcţie de referință nu numai pentru Sinaia, ci şi pentru România. Piatra sa de temelie a fost pusă în ziua de 22 august 1875. Locul construcţiei, respectiv suprafața din Valea Peleşului, fusese cumpărată de domnitorul Carol I ( 1866-1881) şi Rege între anii 1881-1914. În acelaşi timp se ridică şi alte construcţii anexa cum ar fi : Corpul de Gardă, Economat-ul, Casa de Vânătoare Foişor, Grajdurile, Uzina Electrică. Ceva mai târziu se va construi Vila “Şipot”, ce va fi pentru un timp locul de lucru al arhitectului Karel Liman şi la indicaţiile căruia se va desfășura construcţia Castelului Pelişor precum şi Vila Regelui Ferdinand de la Stâna Regală (actuala Poiana Stânii).
Mânăstirea Sinaia
Mânăstirea ortodoxă Sinaia reprezintă unul dintre obiectivele cele mai importante care merită toată atenţia. Mânăstirea Sinaia, veritabilă catedrală a Bucegilor, este situată într-un cadru mirific. Aceasta datează de la sfârşitul secolului XVII şi reprezintă cartea de identitate a oraşului,deoarece este prima construcţie din spațiul actualei staţiuni.
Mânăstirea Sinaia este închinată Sfintei Fecioare Maria, iar, ulterior, denumirea de Sinaia s-a extins şi asupra localitaţii. Construcţia mânăstirii a durat 5 ani, din1690 pană in 1695. Scopul amplasării în acest loc a fost unul dublu : în primul rând trebuia sa fie o fortăreaţa de apărare şi de protecţie pentru drumul comercial existent de-a lungul Văii Prahovei, drum care făcea legătura între două mari oraşe ale epocii, Bucureşti şi Braşov, iar în al doilea rând de a asigura un adăpost numeroşilor pustnici existenţi în munţii Bucegi.
Ctitorul Mânăstirii este Spătarul Mihail Cantacuzino,comandantul armatei din Ţara Românească a secolului XVII. Acesta, însoţit de familia sa a efectuat un pelerinaj la locurile sfinte, Ierusalim, Nazaret, ajungând pană la Muntele Sinai,unde a vizitat o veche mănăstire ortodoxa cu hramul Sfânta Caterina, ce data din secolul IV. Întors în ţară şi impresionat de ceea ce a văzut, s-a hotărât să construiască în munţii româneşti o mânăstire care să poarte acelaşi nume ca şi muntele Sinai, dar într-o variantă romanizată, şi anume Sinaia.
Centrul Internaţional de Conferinţe CASINO Sinaia
Amplasat în partea nordică a parcului „Dimitrie Ghica”, „Casino”-ul din Sinaia reprezintă şi astăzi unul dintre edificiile simbol ale staţiunii. Clădire a fost construită în timp record, de numai un an (1912-1913), pe locul unde se afla cândva vila Ghica, prima vilă a staţiunii, înălţată de prinţul Dimitrie Ghica.
Casino-ul din Sinaia l-a avut ca principal acţionar pe baronul de Marçay, totodată acţionar la cazinoul din Monte Carlo. Tocmai de aceea s-a speculat că această clădire ar fi copia fidelă a edificiului francez. În realitate însă, există doar câteva elemente de arhitectură interioară care ar putea confirma asemănarea dintre cele două cazinouri.
La inaugurarea Casino-ului în anul 1913, autorităţile vremii i-au cerut lui Alexandru Davilla, personalitate marcantă în domeniu, să prezinte pe marea scenă un spectacol de înaltă ţinută, la care au asistat familia regală şi Titu Maiorescu, pe atunci prim ministru al ţării. Memorabila seară a continuat cu un concert sensibil susţinut de George Enescu şi s-a încheiat cu focuri de artificii.
Cimitirul Eroilor din Sinaia
Acesta a fost amenajat în memoria ostaşilor căzuți pe aceste meleaguri, în luptele din Primul Război Mondial, în vara anului 1916. Aici sunt înmormântaţi atât soldaţi români, cât şi adversarii lor în luptă, maghiari şi germani. De asemenea, tot în cimitir se mai află şi o cronică dăltuită în piatră, în memoria celor 365 de soldaţi americani ucişi sau căzuţi prizonieri în România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cimitirul se găseşte la câţiva paşi de hotelul Palace.
Centrul Cultural ,,Carmen Sylva”
Acest centru cultural a fost inaugurat în 10 aprilie 2008 şi este găzduit de clădirea primei şcoli primare din Sinaia. Edificiul a fost construit înainte de 1898, an în care compania care asigura paza Castelului Peleş a părăsit mica lor cazarmă, mutându-se în noile spaţii special construite pentru a cuprinde viitorul Batalion al Vânătorilor de Munte, care se înfiinţa în localitate.
Clădirea eliberată va fi reconstruită şi amenajată în şcoală mixtă cu patru clase, cu ateliere de lucru pentru băieţi şi pentru fete şi cu locuinţă pentru învăţător, devenind Şcoala primară Carmen Sylva (1899).
În prezent, Centrul Cultural ,,Carmen Sylva” dispune de o bibliotecă care are peste 45.000 de volume, cărţi de specialitate (filosofie, istorie, matematică, chimie, geografie, astrologie, etc.), literatură română, literatură universală, albume de artă, literatură pentru copii etc. Aici se desfășoară diverse activităţi literare (lansări de carte, întâlniri cu scriitorii, dezbateri, workshopuri, etc).
Stânca Sfânta Ana
Stânca Sfânta Ana este un loc învăluit în legendele munţilor Bucegi. Aceasta a fost la un moment dat locaţia unui vechi schit, mica grotă şi cele câteva inscripţii de pe pereţi amintind azi de acest moment. Mai târziu, în 1897, Societatea Carpatină Sinaia, fondată de un grup de drumeţi entuziaşti precum Tache Ionescu, Bucura Dumbrava, arhimandritul Nifon şi Iosif Sângiorgian, a construit aici primul pavilion din lemn, dispărut azi. La baza acesteia, se afla o mica poieniţă. Pe platforma nivelată de la baza stâncii, care mai există şi astăzi, erau mai tot timpul rânduite trăsuri, iar vizitatorii, în ţinute elegante, îşi clăteau privirea cu panorama superbă a oraşului.
Casa memoriala “George Enescu”
Aceasta se află situată în cartierul Cumpătu, cartier al oraşului Sinaia situat pe versantul drept al râului Prahova. În destinul strălucit al lui George Enescu, oraşul Sinaia şi vila “Luminiș” au o semnificaţie aparte. George Enescu şi-a organizat viaţa în aşa fel încât, în perioada dintre concerte, să-şi afle răgazul de a putea scrie, făcându-şi un refugiu din vila de la Sinaia.
Vila nu a fost construită întâmplător la Sinaia, deoarece Enescu a fost legat atât sentimental cât şi profesional de acest oraş, datorită sprijinului reginei Elisabeta, Castelul Peleş fiind pentru el o poartă de lansare în lumea culturală muzicală a momentului.
Vila a fost construită între anii 1923 – 1926 de arhitectul Radu Dudescu din banii aduşi de activitatea concertistică a maestrului. Realizată într-un stil autentic românesc şi integrată armonios în ambianţa inspiratoare a munţilor Bucegi, vila “Luminiș” avea să fie atât un loc de inspiraţie pentru o parte semnificativă a creaţiei enesciene, cat şi un loc de recreere, maestrul locuind aici timp de 20 de ani, între 1926 şi 1946. Întreaga vila este mobilată şi aranjată cu rafinament şi imaginaţie, reunindu-se în mod armonios şi original, elementele ornamentale şi de mobilier în stilurile româneşti şi orientale.
La Sinaia George Enescu a conceput şi “Concertul pentru pian, vioară, violă şi violoncel nr. 1 in Re Major, opus 16”, dar, înainte de toate, trebuie menţionată opera sa “Oedip” compusă în mare parte la vila “Luminiș” ,unde în anul 1927 a fost orchestrat un întreg tablou din actul al doilea. Premiera acestei opere a avut loc la 10 martie 1936. Bustul din marmură al lui George Enescu, aflat la intrarea în vilă, este realizat de Ion Iriminescu, moldovean fascinat de personalitatea marelui maestru.
Parcul Dimitrie Ghica
Parcul “Dimitrie Ghica” din Sinaia a fost înfiinţat în anul 1881 şi amenajarea s-a făcut sub îndrumarea elveţianului Eder. Pe lângă suprafaţa sa mare, acesta adăposteşte mai mulţi arbori seculari iar în interiorul său se desfășoară, pe o scenă amenajată, numeroase concerte. Iarna se montează şi un patinoar. Bine plasat, la umbra copacilor se afla Muzeul Rezervaţiei Bucegi. Se mai pot admira, pe marginea aleilor ce străbat parcul, busturile unor personalităţi care au locuit sau doar au vizitat oraşul Sinaia: Mihai Eminescu şi Ion Creangă, Nicolae Bălcescu, renumitul pașoptist şi istoric în același timp,precum şi Dimitrie Ghica al cărui nume îl poartă parcul.
Stâncile Franz Josef
Acestea sunt situate lângă cabana Poiana Stânii, acestea au fost amenajate în timpul familiei regale cu trepte şi cu balustrade, iar de pe terasa acestora se poate admira priveliştea superbă spre Valea Prahovei și spre masivele muntoase din jur. La stânci se poate ajunge din Poiana Stânii pe o potecă.
Muzeul orașului Sinaia
Muzeul orașului Sinaia este cel mai nou obiectiv turistic al stațiunii Sinaia. Fostul Castel Stirbey este una dintre cele mai vechi reședințe de vacanță construite în Sinaia, în perioada 1874-1875, de prințesa Alina Stirbey și soțul ei generalul Ioan Emanuel Florescu, după planurile arhitectului olandez Josef Jacob Schieffeleers. Domeniul Stirbey din Sinaia este considerat a fi fost unul dintre cele mai frumoase domenii aparținând familiei. Castelul care are arhitectura specifică stilului romantic german, tipic stațiunilor montane, era înconjurat de un parc natural, iar fațada se oglindea într-un mic lac natural alimentat de un pârâu. În apropierea castelului, în același parc, se afla și o capelă a familiei Stirbey, pictată de Gheorghe Tăttărescu.
Sinaia este un adevărat paradis pentru iubitorii de trasee montane. Iată care sunt cele mai importante trasee turistice: Sinaia- Stâncile Sfânta Ana. Traseu nemarcat cu durata de o oră și jumătate. Traseu Sinaia – Hotel Alpin – Curmătura Vârful cu Dor – Valea Izvorului Dorului, Șaua Lăptici- Hotel Peștera. Marcaj – Bandă roșie. Traseul durează aproximativ 5-6 ore. Sinaia- Poaiana Stânei- Cabana Piatra Arsă -Șaua Cocora – Muchia Văcăriei – Hotel Peștera. Marcaj:bandă albastră. Timp: 6-7 ore Cabana Miorița – Muntele Furnica – Cabana Babele- Cabana Omul. Marcaj: bandă galbenă. Timp: 5 – 6 ore.
Telecabina și telegondola Sinaia
Sinaia este stațiunea cu cele mai multe instalații de cablu de pe Valea Prahovei. Unele dintre acestea funcționează tot timpul anului, altele doar în sezonul de schi.
Telecabina Sinaia – Cota 1400 și Cota 2000
Telegondola Gondola Sinaia (1000-1400)
Gondola Carp (1400-2000)
Telescaunul Soarelui (deschis doar în sezonul de schi)
Babyski-ul (deschis doar în sezonul de schi)
Pârtii de schi în Sinaia
Sinaia deține cel mai întins domeniu schiabil din România. În total sunt 16 pârtii de schi omologate, cu peste 16 kilometri schiabili.
Valea Dorului 1 – medie, 775 m, deservită de telescaun Valea Dorului 2 – medie, 804 m, deservită de telescaun
Valea Dorului Varianta – medie, 895 m, deservită de telescaun – trasee de 500 m și 1000 m
Valea Soarelui – medie, 1190 m, deservită de telescaun Scandurari – medie, 505 m
Drumul de Vara – medie, 1800 m, deservită de telecabină – traseu, 1300 m
Târle – dificilă, 950 m, deservită de telecabină
Papagal – dificilă, 900 m, deservită de telecabină
Carp – dificilă, 1382 m, deservită de telecabină
Cota 2000 Începători – ușoară, 173 m, deservită de telecabină
Pârtia Nouă – medie, 2000 m, deservită de telegondolă
Valea Soarelui 2 – ușoară, 1200 m, deservită de telescaun
Laptici 1 – ușoară, 1900 m, deservită de telescaun
Laptici 2 – medie, 900 m, deservită de telescaun
Gondola – ușoară, 150 m, deservită de teleschi
Valea cu Brazi – medie, 400 m, deservită de telegondolă