Sindicaliștii din administrația publică amenință cu grevă generală de o zi

Angajații din consilii județene, primării și instituții subordonate acestora amenință că vor intra în grevă generală de o zi, la jumătatea lunii aprilie, dacă Guvernul nu va lua măsuri pentru creșterea salariilor din administrația publică, dar și acordarea tichetelor de masă și a normei de hrană.

Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA) arată luni, într-un comunicat de presă transmis agenției MEDIAFAX, că demersurile pentru declanșarea grevei generale, cu întreruperea activității timp de o zi, în instituțiile din administrația publică locală continuă din cauza nepăsării și dezinteresului manifestate de Guvern față de problemele generate de salarizarea deficitară a angajaților din acest domeniu.

„După trei ani de guvernare, constatăm că politicile actualului guvern cu privire la administrația publică locală din România nu diferă cu nimic față de cele aplicate de către cel anterior, iar refuzul ministerelor de resort de a organiza întâlniri cu reprezentanții organizațiilor reprezentative din administrația publică, în vederea identificării unor soluții urgente pentru îmbunătățirea situației salariaților din sectorul nostru de activitate, reprezintă încă o dovadă a desconsiderării nevoii la un trai decent al acestor angajați. Asistăm în acestă perioadă la declarații și promisiuni făcute din studiourile televiziunilor de către reprezentanții Guvernului României, prin care suntem asigurați că începând cu anul 2016 va intra în vigoare o nouă lege a salarizării unitare, care însă nu a fost pusă la dispoziția partenerilor sociali, fapt ce ne amintește de o altă practică împrumutată de la guvernații anteriori”, a precizat FNSA.

Sindicaliștii spun că negocierea unui asemenea proiect legislativ ar trebui să fie un proces de durată, dacă s-ar dori într-adevăr echitate în ceea ce privește salarizarea diferitelor categorii de bugetari.

„Prin urmare, intrarea în vigoare a acestei legi începând cu ianuarie 2016 reprezintă fie o declarație fantezistă, fie promisiuni cu iz electoral, având în vedere că anul 2016 este anul în care vor avea loc alegerile parlamentare. Le reamintim guvernanților că aceleași promisiuni le-au fost făcute salariaților din administrația publică locală și în anul 2012, când s-au angajat că vor modifica salarizarea deficitară a acestei categorii de personal, obținând astfel votul majorității angajaților din primării și consilii județene din România”, susțin sindicaliștii.

Aceștia arată că modul în care guvernanții și-au respectat promisiunile reiese din situația actuală privind salarizarea și drepturile angajaților din administrația publică locală, unde peste 50 la sută dintre angajați au venitul egal cu salariul minim pe economie (975 de lei), ceea ce a dus la un exod masiv al salariaților din sector, aceștia preferând să facă activități necalificate în țări din UE.

FNSA solicită Guvernului o întâlnire, pentru a discuta despre asigurarea unor drepturi minimale salariaților din administrația publică locală, care să fie aplicate până la intrarea în vigoare a legii de salarizare promise.

Revendicările salariaților din administrația publică locală vizează reglementarea și liberalizarea acordării tichetelor de masă sau a normei de hrană pentru toți angajații din sector, în limita bugetelor locale aprobate prin hotărâri de consiliu, și creșteri salariale.

„În caz contrar, FNSA va organiza următoarea acțiune de protest la jumătatea lunii aprilie 2015, și anume grevă generală cu întreruperea activității timp de o zi în administrația publică locală din România”, se mai arată în comunicat.

FNSA a declanșat, în luna ianuarie, conflictul colectiv de muncă, a înștiințat Guvernul despre acest lucru, iar în luna februarie a organizat o grevă de avertisment, care a presupus întreruperea programului de lucru timp de o jumătate de oră în primării, consilii județene și instituții subordonate acestora.

Guvernul propune, într-o nouă lege a salarizării, un salariu minim brut de 1.200 lei și unul maxim brut de 22.000 lei, repartizate pe cinci clase de salarizare, sindicatele acuzând însă Executivul de incompetență pentru faptul că introduce eronat unele profesii în categoria meseriilor necalificate.

Cele cinci clase de salarizare ar urma să includă de anul viitor, conform propunerii guvernamentale, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit școli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) și persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar și președintele țării, parlamentarul și ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunțat recent că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârșitul anului.

La sfârșitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înființarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu anul viitor.

Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea salariului minim pe economie a condus în sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesită o corecție.

Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eșantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eșantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât și în cadrul aceluiași domeniu.

Raportul dintre salariul minim și cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensațiile, primele și indemnizațiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câștigului.

Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu valoarea de referință, astfel încât până în prezent au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.