„În penitenciarele din România, rata sinuciderilor este în medie de 3,95 la 10.000 de deținuți. Sub cea din Norvegia (30), Franța (12,4), Belgia (11) ori Portugalia (9,1). Rata sinuciderilor în penitenciarele românești este de 3 ori mai mică decât în rândul populației României. De regulă, deținuții care se sinucid ascund această intenție și folosesc pentru sinucidere obiecte de inventar din cameră și dintre cele permise a fi păstrate asupra lor: cearceafuri, pături, fețe de perna, obiecte de îmbrăcăminte, lame de ras ori instrumente tăietoare improvizate”, a precizat, printr-un comunicat de presă, Sorin Dumitrașcu, liderul Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP).
Potrivit lui Dumitrașcu, personalul penitenciarului supraveghează vizual camerele de deținere, însă anumite spații precum toaleta nu pot fi supravegheate din rațiuni de protecție a intimității, deși sunt verificate de cel puțin două ori pe zi.
„Supravegherea continuă nu este permisă fiind considerată abuzivă; chiar și în cazul deținuților clasificați ca fiind cu risc de sinucidere, aceasta fiind periodică, deși mult mai frecventă. Sunt destule situații în care personalul penitenciarului și deținuții intervin cu succes pentru a opri tentative de sinucidere, detenția în comun fiind un avantaj în aceste cazuri. Cu excepția motivelor legate strict de pedeapsa în sine ce presupune lipsirea de libertate, tabloul sinuciderilor ce au loc în penitenciare seamănă cu cel al sinuciderilor ce au loc afară”, mai arată sursa citată.
În literatura de specialitate se consideră că până la 90% dintre cei care se sinucid au o afecțiune psihică, chiar dacă uneori acest act poate fi prima manifestare a acelei afecțiuni, mai subliniază Dumitrașcu.
Marcel Ionel Lepa, bărbatul care a ucis un polițist în urmă cu o săptămână s-a sinucis, luni dimineața, în Penitenciarul Popa Șapcă din Timișoara. Reprezentanții Ambulanței au încercat să îl resusciteze, însă fără succes.
Foto: Pixabay (caracter ilustrativ)