Situația penitenciarelor de minori și tineri din România: mai mulți deținuți decât locuri, 12% au sub 18 ani

Penitenciarele de minori și tineri de la Bacău, Craiova, Târgu Mureș și Tichilești au 1.999 de locuri și peste 2.150 de deținuți, din care aproximativ 12 la sută sunt minori, iar în toate unitățile ANP erau, în decembrie 2013, aproximativ 500 de minori, 400 dintre aceștia fiind condamnați definitiv.

În cele patru penitenciare de minori și tineri sunt în total 1.999 de locuri, iar la 28 ianuarie erau încarcerate în total 2.159 de persoane, potrivit situației înregistrate de Administrația Națională a Penitenciarelor.

Penitenciarul de minori și tineri Bacău are 846 de locuri, iar în 28 ianuarie erau ocupate 842 (99,53 la sută), 57 dintre deținuți fiind minori.

La Penitenciarul de minori și tineri Craiova sunt 504 locuri, din care erau ocupate 485 (96,23 la sută), 80 dintre cei încarcerați fiind minori.

În Penitenciarul de minori și tineri Târgu Mureș sunt 258 de locuri, iar la 28 ianuarie erau 465 de persoane private de libertate, din care 56 minori. Unitatea avea la sfârșitul lunii ianuarie un indice de ocupare de 180,23 la sută.

Penitenciarul de minori și tineri Tichilești (județul Brăila) are 391 de locuri, din care erau ocupate 367 (93,86 la sută), 65 dintre cei aflați în detenție fiind minori.

De asemenea, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) deține, la nivel național, două centre de reeducare, la Buziaș (județul Timiș) și la Târgu Ocna (județul Bacău), care sunt aproape pline. Centrul de Reeducare Buziaș are 108 locuri, din care 97 erau ocupate la sfârșitul lunii ianuarie, iar Centrul de Reeducare Târgu Ocna are 98 de locuri, din care 72 erau ocupate.

La 31 decembrie 2013, în unitățile din sistemul Administrației Naționale a Penitenciarelor erau 512 minori (492 băieți și 20 fete), din care 38 încarcerați pentru omor, 39 pentru viol, 243 pentru furt, 175 pentru tâlhărie, doi pentru vătămare corporală, unu pentru loviri sau alte violențe, doi pentru ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, doi pentru infracțiuni privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, unu pentru infracțiuni privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și nouă pentru alte infracțiuni.

Dintre cei 512 minori, 400 sunt condamnați definitiv, 49 prin hotărârea primei instanțe, iar 63 erau arestați preventiv, potrivit datelor înregistrate de ANP la sfârșitul anului trecut.

Din cei 400 de minori condamnați definitiv, 163 sunt sancționați cu internarea într-un centru de reeducare și 237 au primit pedeapsa închisorii. De asemenea, din cei 49 pentru care hotărârile sunt pronunțate în primă instanță, 11 au primit decizie de internare într-un centru de reeducare și 38 au fost condamnate la pedeapsa închisorii.

În centrele de reeducare erau, la sfârșitul anului trecut, 170 de persoane sancționate cu această măsură educativă, dintre care 159 aveau decizii definitive și 11 sancțiuni dispuse în primă instanță.

În toate unitățile din sistemul Administrației Naționale a Penitenciarelor erau, la sfârșitul anului trecut, 33.434 de persoane încarcerate. Din acestea, 33.259 (31.708 bărbați și 1.551 femei) se aflau în penitenciare, iar 175 (167 băieți și 8 fete) în centrele de reeducare.

Dintre cele peste 33.000 de persoane încarcerate, 52,42% au săvârșit infracțiuni contra patrimoniului, 29,05% infracțiuni contra persoanei, 0,01% infracțiuni contra statului, 0,44% infracțiuni contra autorității, 0,93% infracțiuni care aduc atingere unor activități de interes public sau altor activități reglementate de lege, 0,17% infracțiuni de fals, 0,01% infracțiuni la regimul stabilit pentru anumite activități economice, 1,97% infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială și 15% infracțiuni prevăzute prin legi speciale.

Din punct de vedere al situației juridice, 1.845 erau arestate preventiv, 1.602 condamnate prin hotărârea primei instanțe și 29.987 condamnate definitiv.

Din punct de vedere al duratei pedepselor, 783 dintre persoanele încarcerate au primit condamnări la pedepse până la un an, 2.447 – între unu și doi ani, 13.405 – între doi și cinci ani, 7.900 – între cinci și zece ani, 2.508 – între 10 și 15 ani, 1.841 – între 15 și 20 ani, 955 – peste 20 ani și 148 au fost condamnate la detenție pe viață.

După starea de recidivă, 15.305 sunt recidiviști, 7.010 sunt cu antecedente penale și 11.119 nu au antecedente penale.

Din totalul persoanelor private de libertate aflate în penitenciare la sfârșitul anului trecut, 1.636 (1.577 băieți și 59 fete) sunt tinere între 18 și 21 ani. Dintre acestea, 1.317 sunt condamnate definitiv, 144 condamnate prin hotărârea primei instanțe și 175 arestate preventiv.

În unitățile din sistemul ANP erau, la sfârșitul anului trecut, 195 de persoane (186 bărbați și 9 femei) private de libertate de cetățenie străină, din 42 state, din care 60 (54 bărbați și 6 femei) cetățeni ai Uniunii Europene. Cinci dintre aceste persoane sunt apatride.

Conform noului Cod penal, intrat în vigoare la 1 februarie, față de minorul care, la data săvârșirii infracțiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani se poate lua o măsură educativă neprivativă de libertate.

Măsurile neprivative de libertate sunt stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână și asistarea zilnică, iar cele privative de libertate sunt internarea într-un centru educativ sau într-unul de detenție.

Măsura internării într-un centru educativ constă în internarea minorului într-o instituție specializată în recuperarea minorilor, unde va urma un program de pregătire școlară și formare profesională potrivit aptitudinilor sale, precum și programe de reintegrare socială. Internarea se dispune pe o perioadă cuprinsă între unu și trei ani.

„Dacă în perioada internării minorul săvârșește o nouă infracțiune sau este judecat pentru o infracțiune concurentă săvârșită anterior, instanța poate menține măsura internării într-un centru educativ, prelungind durata acesteia, fără a depăși maximul prevăzut de lege, sau o poate înlocui cu măsura internării într-un centru de detenție”, prevede noul Cod penal.

O măsură educativă privativă de libertate se poate lua în următoarele cazuri: dacă minorul a mai săvârșit o infracțiune, pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de comiterea infracțiunii pentru care este judecat; atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea de șapte ani sau mai mare ori detențiunea pe viață.