Mai multe familii care au concesionat locurile de veci pe 20 de ani, încă din anul 2000, de la Primăria Cluj-Napoca, au primit în ultimele zile înștiințări în care se arată că terenul pe care se află locurile de înhumare din Cimitirul Mănăștur a făcut obiectul unui proces pierdut de municipalitate, transmite corespondentul MEDIAFAX.
„Sentința, definitivă și executorie, obligă Consiliul Local Cluj-Napoca să strămute locurile de veci (mormintele) edificate pe fâșia de teren adiacentă străzii Frunzișului, lângă proprietățile reclamanților Balibanu Ileana și SC VSV Invest Grup SRL”, se arată în adresa Primăriei Cluj-Napoca.
Purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX că anul trecut municipalitatea a deschis un proces la CEDO, solicitând ca sentința respectivă să nu fie pusă în aplicare.
„Primăria a informat zilele trecute concesionarii locurilor de veci din Cimitirul Mănăștur referitor la existența unei sentințe definitive și irevocabile, cu o solicitare de punere în executare, privind exhumarea a 58 de morminte pe motiv că acestea sunt prea aproape de limita de proprietate a unor proprietari de terenuri. Aceștia intenționează să utilizeze terenurile în scopuri imobiliare. Anul trecut, Primăria Cluj-Napoca a deschis un proces la CEDO solicitând ca sentința respectivă să nu fie pusă în aplicare, astfel încât nu se pune problema strămutării și exhumării imediate a acestor locuri de veci”, a spus Buzatu.
Potrivit acesteia, municipalitatea clujeană așteaptă o soluție favorabilă din partea CEDO, în condițiile în care în momentul în care s-a cerut în instanță strămutarea mormintelor, delimitarea cimitirului exista, iar cei care au cumpărat terenuri lângă cimitir știau că limita lor de proprietate este aceeași cu limita cimitirului.
„Cele 58 de locuri de veci găzduiesc mai multe persoane înhumate. Au existat o serie de revendicări de teren din partea foștilor proprietari care au avut parcele pe teritoriul Cimitirului Mănăștur, iar după ce acestea li s-au retrocedat, le-au vândut. Noii proprietari au cerut instanței strămutarea mormintelor, pe motiv că acestea se află într-un perimetru de zonă sanitară tampon, de 50 de metri, până la imobilele pe care doreau să le construiască, deși acestea se află în interiorul cimitirului. În momentul în care au cumpărat terenul, acești investitori imobiliari, cărora instanța le-a dat câștig de cauză, știau că terenul se învecinează cu cimitirul și știau la ce distanță sunt mormintele”, a explicat Buzatu.
Potrivit acesteia, pe rolul instanțelor clujene au mai fost procese similare, în care primăria a fost dată în judecată pentru strămutarea altor morminte, dar unele cereri ale persoanelor respective au fost respinse.
„Unde instanța a stabilit că interesul public primează interesului privat, a câștigat primăria, unde instanța a stabilit invers, au câștigat acei investitori. În măsura în care am pierde și la CEDO și ar trebui pusă sentința în aplicare, li se vor asigura concesionarilor alte locuri de veci, iar strămutarea se va face pe cheltuiala municipalității”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca.
Buzatu a subliniat că, potrivit noului PUG adoptat la începutul acestui an, întreaga suprafață de teren în care se află Cimitirul Mănăștur apare încadrată ca zonă de cimitir, „pe care nu se poate construi nimic”.
Zoe Buz, una din persoanele care are trei locuri de veci printre cele care trebuie strămutate, într-unul fiind înhumat fiul său, decedat în anul 2000 în urma unui accident rutier, se declară revoltată de situație și amenință că va da primăria în judecată.
„Ce ar trebui să fac acum, să iau osemintele băiatului meu în brațe și să le duc în altă parte? De când am fost anunțați că mormintele trebuie strămutate, și eu și soțul meu ne-am îmbolnăvit. Așteptăm să se rezolve această problemă”, a spus Buz.
La rândul său, asociatul firmei VSV Invest Grup, Sorin Vamoș, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX că vrea să construiască în zonă două blocuri cu o înălțime de zece etaje, respectiv 16 etaje, investiția fiind blocată de ani de zile din cauza municipalității „care, ilegal și cu bună știință, a refuzat eliberarea certificatului de urbanism pentru aceste investiții”.
„Cimitirul Mănăștur a fost extins de Primăria Cluj-Napoca fără a exista toate autorizațiile necesare, fără respectarea distanței sanitare minime de 50 de metri la care se adaugă trei metri, o perdea de arbuști. Mai mult, a avizat înhumări la 15 centimetri de limita mea de proprietate. Noi ne-am adresat CEDO văzând că primăria nu pune în aplicare sentința și așteptăm zilele următoare un răspuns. Luăm în calcul și să ne adresăm instanței și să cerem despăgubiri pe zi de întârziere”, a spus Vamoș.
Acesta a mai precizat că a atacat PUG-ul, acuzând faptul că acesta a fost întocmit „cu dedicație, fără a se ține seama de sentințele instanțelor din zonă”.
„M-am luptat zece ani să îmi obțin certificate de urbanism și autorizații de construire pentru construcții P plus 10 și P plus 16 etaje, iar acum să se schimbe PUG-ul?”, a spus Vamoș.
VSV Invest Grup SRL a deschis în 2008 un proces la Judecătoria Cluj-Napoca în care a reclamat că Cimitirul Mănăștur a fost extins aproape de proprietatea lor, iar instanța a reținut faptul că „extinderea cimitirului s-a făcut fără a se prezenta dovada autorizației sau avizului de mediu, și nici autorizația sanitară”.
„Conform regulilor de igienă, distanța la care poate fi amplasat un cimitir față de alte zone de locuit este de minim 50 de metri. Extinderea, respectiv amplasarea mormintelor, a fost realizată aproape de trotuar, lângă strada Frunzișului, fără a se păstra o continuitate între vechiul cimitir și mormintele noi, existând între acestea și vechiul cimitir o distanță de 200 de metri, fiind edificate dinspre stradă spre vechiul cimitir”, se arată într-o sentință a instanței.
Judecătoria Cluj-Napoca a dispus sistarea lucrărilor de săpare a locurilor de veci pe fâșia de teren adiacentă străzii Frunzișului și a obligat Primăria Cluj-Napoca „să strămute locurile de veci (mormintele) edificate pe fâșia de teren” și „să păstreze distanța legală de protecție de 53 de metri pătrați față de limita de proprietate a terenurilor reclamanților”.
Primăria Cluj-Napoca a făcut apel, care s-a judecat la Tribunalul Cluj, dar a pierdut, după care a făcut recurs la Curtea de Apel Cluj, decizia acesteia, dată în septembrie 2012, rămânând neschimbată, în defavoarea municipalității.
Cimitirul Mănăștur este unul dintre cele patru cimitire din Cluj-Napoca, se află între cartierele Mănăștur și Zorilor, și se întinde pe o suprafață de 16 hectare. În acest cimitir sunt îngropate zeci de mii de persoane.