Situațiile în care ANAF poate suspenda activitatea firmelor. Cum definește OUG a Guvernului tradiționalul BACȘIȘ și ce vor fi nevoiți să facă dimineața angajații care îl primesc

Guvernul susține că prin modificările legislative adoptate miercuri se evită închiderea unității economice atunci când se constată pentru prima dată, în decurs de 24 de luni, nerespectarea prevederilor legale.

Elementele de noutate ale Ordonanței de Urgență vizează, în principal, aplicarea unor sancțiuni graduale operatorilor economici, în raport cu nivelul de gravitate al faptei săvârșite, și confiscarea sumelor de bani neînregistrate, precum și introducerea unor reglementări cu privire la sumele încasate în plus sub formă de bacșiș.

Ce reprezintă, mai nou, tradiționalul bacșiș

ANALIZĂ Bloomberg: BCE pregătește SANCȚIONAREA băncilor din spațiul UE care ignoră măsurile de consolidare a rezilienței

07:30

EXCLUSIV Vești proaste de Crăciun pentru WIZ KHALIFA, rapperul american care s-a DROGAT pe scenă, la festivalul „Beach Please!”

07:00

Astfel, actul normativ definește noțiunea de „bacșiș”  în vederea evidențierii acestui tip de venit pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a acestuia de veniturile încasate de operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populație, precum și pentru asigurarea fiscalizării acestuia, potrivit Codului fiscal. Bacșișul reprezintă orice sumă de bani oferită voluntar de client,  în plus față de contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate. Se interzice condiționarea, sub orice formă, a livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii de acordarea bacșișului.

Potrivit noilor reglementări, operatorul economic va avea obligația marcării bacșișului pe un bon fiscal distinct, însă va putea opta dacă bacșisul înregistrat fiscal și contabil rămâne la dispoziția sa, ori se distribuie salariaților, potrivit unui regulament propriu de ordine interioară.

Bacșișul primit se va impozita, actul normativ menționând astfel:

– impozitarea bacșișului ca profit al operatorului economic în cazul în care acesta nu se distribuie salariaților (16% sau 3% în cazul microîntreprinderilor);

– necuprinderea bacșișului în sfera TVA în cazul în care se distribuie angajaților;

– impozitarea la nivelul angajatului cu 16% impozit pe venit din alte surse, prin reținere la sursă, în cazul în care bacșișul se distribuie salariaților;
necuprinderea în baza de impozitare a contribuțiilor sociale și a contribuțiilor sociale de sănătate – deci netaxarea din acest punct de vedere.

Actul normativ adoptat de Guvern introduce obligația întocmirii de documente justificative, atât pentru sumele de bani introduse în punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, cât și pentru sumele extrase din acestea, astfel încât organele de control să aibă la dispoziție instrumentele necesare pentru a identifica sumele care nu sunt justificate prin documente conform legii.

Operatorul economic va avea obligația să asigure înregistrarea banilor deținuți de angajați la ora începerii programului de lucru, într-un registru de bani personali. Astfel, în cazul unui control, eventualele sume de bani găsite în plus față de sumele înregistrate, să nu poată fi justificate ca fiind banii aparținând angajaților.

Angajații operatorului economic vor avea obligația să prezinte la solicitarea organelor de control sumele de bani aflate asupra lor, atunci când se află în incinta unde își desfășoară activitatea și în timpul programului de lucru.

Actul normativ aduce unele modificări și în ceea ce privește regimul de sancționare al operatorilor economici care nu se dotează cu aparate de marcat electronice fiscale, deși au această obligație. Astfel, potrivit noilor reglementări, în situațiile în care operatorul economic nu s-a dotat cu aparat de marcat electronic fiscal, suspendarea activității va fi dispusă până în momentul în care acesta se conformează prevederilor legale și achiziționează un aparat de marcat pe care îl fiscalizează și îl utilizează în activitate, făcând în același timp, dovada plății amenzii pe care organul de control i-a aplicat-o. Conform legislației aflată până acum în vigoare, sancțiunea pentru operatorii economici care nu erau dotați cu aparat electronic fiscal consta în suspendarea activității de la o lună la 3 luni, fără a se ține cont de intrarea în legalitate și nici de plata amenzii.

Ce sancțiuni și amenzi riscă firmele prinse „pe picior greșit”

Un capitol al Ordonanței de Urgență introduce reglementări ce permit aplicarea graduală a sancțiunilor operatorilor economici, în funcție de un prag de semnificație, astfel:

1. Dacă suma nejustificată rezultată din săvârșirea contravenției este de până la 300 lei inclusiv, dar nu mai mult de 3% inclusiv , din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului, fapta se sancționează cu avertisment, fără aplicarea sancțiunii complementare.

2. Dacă suma nejustificată rezultată din săvârșirea contravenției  este de până la 300 lei inclusiv, dar mai mare de  3% , din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului, fapta se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, fără aplicarea sancțiunii complementare.

3. Dacă suma nejustificată rezultată din săvârșirea contravenției  este cuprinsă între 300 lei  și 1.000 lei inclusiv, dar este mai mică de 3% inclusiv, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului, fapta se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei, fără aplicarea sancțiunii complementare.

4. Dacă suma nejustificată rezultată din săvârșirea contravenției  este cuprinsă între 300 lei  și 1.000 lei inclusiv, dar este mai mare de 3%  din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului, fapta se sancționează cu amendă de la 15.000 lei la 20.000 lei. De asemenea, se suspendă pentru 30 de zile activitatea operatorului economic pentru unitatea de vânzare la care s-a constatat contravenția, începând cu cea de-a doua abatere constatată într-un interval de 24 de luni.

5. Dacă suma nejustificată rezultată din săvârșirea contravenției este mai mare de 1.000 lei, dar este mai mică de 3% inclusiv, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului, fapta se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 25.000 lei, fără aplicarea sancțiunii complementare.

6. Dacă suma nejustificată rezultată din săvârșirea contravenției este mai mare de 1.000 lei  și  mai mare de 3%, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului, fapta se sancționează cu amendă de la 25.000 lei la 30.000 lei. De asemenea, se suspendă pentru 30 de zile activitatea operatorului economic pentru unitatea de vânzare la care s-a constatat contravenția, începând cu cea de-a doua abatere constatată într-un interval de 24 de luni, indiferent pentru care dintre situațiile prevăzute mai sus a fost aplicată sancțiunea la prima abatere, în cadrul termenului de 24 de luni.

Pentru situațiile prevăzute la punctele 4 și 6, dacă operatorul economic achită atât amenda, cât și o sumă egală cu de zece ori amenda aplicată, sancțiunea complementară (suspendarea pentru 30 de zile a activității operatorului economic pentru unitatea în care s-a constatat contravenția) încetează de drept în termen de 24 de ore de la prezentarea dovezii achitării la organul constatator.

Odată cu sancțiunile menționate mai sus, se aplică și prevederile  privind confiscarea sumelor deținute la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul de bani personali, în registrul special sau în chitanțe.

Un alt capitol introdus în ordonanța de urgență are scopul de a asigura finanțarea pentru finalizarea a două sedii de instanțe de judecată cuprinse în Proiectul privind reforma sistemului judiciar, finanțat prin Acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Practic, prin acest act normativ, Ministrul Justiției va fi abilitat să emită Ordine de ministru prin care contribuția României la acest proiect asigurată prin bugetul Ministerului Justiției, să fie utilizată pentru realizarea obiectivelor de investiții din cadrul proiectului. Se estimează că aproximativ 25 de milioane de euro ar putea fi utilizate pentru finalizarea tuturor obiectivelor de investiții.

Proiectul privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006 și prelungit prin mai multe acte normative,  este finanțat din două surse: împrumutul în valoare totală de 110 milioane Euro șicontribuția României de 32 milioane Euro, asigurată de la bugetul de stat.

Structura Proiectul menționat cuprinde patru componente:

– Reabilitarea infrastructurii instanțelor;
– Consolidarea capacității administrative a instanțelor;
– Realizarea unui sistem integrat de management al resurselor în cadrul sistemului judiciar;
– Dezvoltarea instituțională a instituțiilor sistemului judiciar.

În cadrul primei componente se urmărește reabilitarea, construirea și dotarea a 19 sedii de instanțe de judecată, prin furnizarea de lucrări, servicii și bunuri. Dintre acestea, 14 sedii au fost finalizate în perioada 2010 – 2014, altele 3 sunt în curs de execuție și vor fi finalizate din valoarea totală a împrumutului (110 milioane de euro) și ultimele 2 au fost începute în cadrul Proiectului, dar nu pot fi finalizate prin finanțarea acestora integral din Acordul de Împrumut.

Modificările legislative adoptate astăzi creează cadrul legal pentru asigurarea ulterioară a finanțării necesare pentru finalizarea celor două sedii de instanțe de judecată.

De asemenea, actul normativ adoptat modifică OG nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.

Având în vedere traficul intens, de 4.000 de vehicule/ora până la 50000 de vehicule/zi înregistrat pe A2, din cauza căruia s-au creat până acum ambuteiaje la stațiile de taxare de la podul Fetești, se creează o alternativă la vechiul sistem de plată în numerar a taxei de trecere, printr-unul similar celui care se utilizează pentru plata rovinietei.

Astfel, trecerea prin stația de taxare se va efectua pe trei benzi pe sens, din  care benzile 2 și 3 vor fi cu trecere liberă, fără bariere, iar banda 1 (de la marginea din dreapta) va fi în continuare cu barieră, și numai pentru plata cash.

Pentru cei care doresc să evite oprirea la barieră, tariful poate fi achitat înaintea trecerii podului sau, cel târziu, până la ora 24 a zilei următoare trecerii. Tarifele pot fi achitate la distribuitorii autorizați de CNADNR :

Prin sms la numărul 7577 (Orange, Telekom, Vodafone)
Stații de distribuire a carburanților auto (OMV, Petrom, Rompetrol și Mol)

Plata prim sms se poate efectua numai pentru o singură trecere și se taxează în conformitate cu termenii și condițiile operatorilor de telefonie mobilă.

Controlul se va efectua prin intermediul camerelor video care înregistrează numărul de înmatriculare, număr care va fi verificat în sistemul electronic al plăților. Tarifele sunt cuprinse între 13 și 91 lei, în funcție de tipul de vehicul, iar amenzile aplicate pentru neachitarea acestui tarif în termenul legal vor fi cuprinse între 130 și 910 lei. Trecerea  vehiculelor pentru care există abonamente preplătite, eliberate sub formă de tichete, se va efectua numai pe banda 1 până la intrarea în vigoare a tarifelor electronice de trecere.

Autor

Silviu Bănilă

Silviu Bănilă este editor la GÂNDUL.RO și are o vastă experiență, cu precădere în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2006. Între ... vezi toate articolele