Societatea civilă DĂRÂMĂ ZIDUL. „Parlamentul arată acum ca o cazemată. Parcă ar spune: ‘Urâm cetățenii și vrem să-i ținem la distanță'”

Spațiul verde din jurul Casei Poporului ar trebui complet reamenajat, iar zidul, cel puțin cel din fața intrării principale, ar trebui să dispară. Prin campania DĂRÂMĂ ZIDUL, gândul susține demolarea gardului de beton de 3 kilometri care înconjoară Palatul Parlamentului și redarea celor 35 de hectare de spațiu verde cetățenilor orașului. Îi rugăm pe cei care susțin această campanie să promoveze petiția de pe Facebook și să solicite ei înșiși parlamentarilor lor crearea Parcului Parlamentului.

Alătură-te și tu campaniei gândul cu aplicația Facebook DĂRÂMĂ ZIDUL

După ce atât parlamentarii, cât și arhitecții contactați de gândul s-au declarat susținători ai acestei idei, reacția organizațiilor nonguvernamentale a venit în același sens. Motivele, spun reprezentanții ONG-urilor, sunt diverse: de la aerul curat de care ar trebui să beneficieze bucureștenii până la avantajele turistice și simbolice.

Directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP), Adrian Moraru, susține că, cel puțin, zidul din fața Parlamentului, care dă înspre Piața Constituției, ar trebui să dispară. Motivul e simplu: arată mai bine într-o societate civilizată și democratică.

„Clădirii Parlamentului i-ar sta mai bine fără acel gard. Poate nu ar trebui să dispară cu totul, dar măcar cel din față să fie dărâmat, iar cele laterale să fie eventual din fier forjat, ca să poți vedea clădirea. Mi-e și rușine când mai vin cu turiști străini să le arăt fie aici, fie la Cotroceni, că, uite, dincolo de acest zid de doi metri, este președintele sau Parlamentul. Nu te poți ascunde așa după tufișuri, n-o să intre nimeni peste ei. Acum arată ca o cazemată, care parcă ar spune: ‘Urâm cetățenii și vrem să-i ținem la distanță de noi'”, a declarat Moraru, pentru gândul.

Eco Civica: „Acum este doar ideea ceaușistă„

Preocupat mai mult de mediu, nici președintele Fundației Eco Civica nu consideră că zidul care încojoară clădirea Parlamentului ar trebui păstrat.

„Nici nu se pune problema să nu fim de acord. Este vorba despre un spațiu public, o sursă de oxigen de care ar trebui să beneficieze toți cetățenii. Ar fi o mare prostie să reamenajeze tot spațiul verde și să nu dărâme zidul. Trebuie să luptăm pentru mediu, pentru sănătate și pentru turism. Cu zidul de beton, suntem în urmă cu 50 de ani față de celelalte țări din Europa. Acum este doar ideea ceaușistă”, a declarat Nicolae Rădulescu Dobrogea, președintele Eco Civica, pentru gândul.

Un cunoscut protestatar împotriva deciziilor autorităților locale de a demola clădiri istorice sau de a retroceda suprafețe mari din parcuri publice este și președintele Asociației Salvați Bucureștiul, Nicușor Dan.

„Noi suntem consecvenți în a susține că este nepotrivit ca acel spațiu verde să nu poată fi folosit de cetățenii Bucureștiului, de aceea considerăm că este o inițiativă foarte bună.

Este de înțeles că pe anumite porțiuni gardul, de fapt, susține terenul pentru a nu aluneca pe șosea, iar acolo trebuie să rămână. Dar problema principală este dacă cetățenii au sau nu acces la acest spațiu verde, iar din punctul acesta de vedere, în mod categoric, suntem de acord cu dărâmarea gardului”, a afirmat Nicușor Dan, contactat de gândul.

ProDoMo: „Zidul din jurul clădirii Parlamentului este fără îndoială moștenirea unei epoci totalitare”

Problema spațiului verde disponibil bucureștenilor a intrat și în atenția Asociației ProDoMo (Asociația pentru Protecția și Documentarea Monumentelor și patrimoniului din România). Președinta asociației, Roxana Wring, și-a exprimat nemulțumirea legată de păstrarea gardului din jurul Casei Poporului, spunând despre acesta că reprezintă doar o perioadă totalitară.

„Amenajarea unor spații publice de calitate în București este întotdeauna binevenită. Bucureștiului îi lipsesc spații publice de calitate comparabile cu cele din alte capitale europene. Zidul din jurul clădirii Parlamentului este fără îndoială moștenirea unei epoci totalitare, așa că dărâmarea lui ar avea o valoare simbolică. Cu sau fără zid, Palatul Parlamentului rămâne o clădire neadecvată funcționării unei democrații moderne și neprietenoasă cu cetățenii”, a spus Roxana Wring, pentru gândul.

Cu toate acestea, dărâmarea zidului pare un pas mult prea mic în drumul către o societate civilizată, așa cum afirmă și președinta Asociației ProDoMo.

„Având în vedere că nu există voință politică pentru protejarea patrimoniului național și că Primăria Capitalei continuă distrugerea patrimoniului nestingherită, demolarea zidului e un gest minor către o societatea mai civilizată. În principiu, deși transformarea spațiului într-un spațiu public de calitate e o idee bună, proiectul nu poate fi, însă, separat de atitudinea ostilă a deputaților față de urbanismul sustenabil și de lipsa lor de preocupare față de protejarea patrimoniului”, a completat Wring.

Fragmentarea urbană este un aspect foarte important pentru președintele Asociației pentru Dezvoltare Urbană, Dan Patzelt, care consideră că spațiile libere trebuie să fie la liberul acces al tuturor cetățenilor.

„Eu aș vrea să fie dărâmat din motive tehnice și pentru a deschide spațiul, pentru ca locul să fie mai plăcut. Eu sunt împotriva fragmentării urbane, mai ales în orașele foarte aglomerate. Din considerente arhitecturale sau urbanistice, de principiu, sunt împotrivă. Nu am mai luptat pe acest front. Însă, principiul de spațiu deschis, comun, împărțit, este unul pe care eu îl propovăduiesc”, a precizat Patzelt, contactat de gândul.

Campania DĂRÂMĂ ZIDUL

Gândul a lansat campania DĂRÂMĂ ZIDUL , prin care susține demolarea gardului de beton de aproximativ 3 kilometri care înconjoară Palatul Parlamentului și redarea celor 35 de hectare de spațiu verde cetățenilor orașului. Cerem autorităților publice amenajarea unui parc de mari dimensiuni pe amplasamentul actualei „curți” a Casei Poporului și acces liber la acest spațiu interzis de câteva decenii cetățenilor de rând. Ar fi un gest de reparație pentru zecile de mii de cetățeni ai Capitalei care și-au văzut casele dărâmate pentru a face loc unei construcți megalomanice imaginate de Nicolae Ceaușescu și un act de retrocedare către oraș a unei zone confiscate de regimul comunist și păstrate de regimurile postcomuniste din ultimii 24 de ani. Îi rugăm pe cei care susțin această campanie să promoveze petiția de pe Facebook și să solicite ei înșiși parlamentarilor lor crearea Parcului Parlamentului.

Până acum, majoritatea parlamentarilor contactați de gândul susțin că dărâmarea gardului care înconjoară Casa Poporului ar fi o măsură binevenită. Pe lista argumentelor enumerate se numără și avantajele turistice, posibilitatea cetățenilor de a se plimba liber prin spațiile verzi din jurul clădirii, dar și semnificația simbolică pe care ar avea-o un astfel de gest.

Chiar și arhitecții contactați sunt de părere că zidul Parlamentului ar trebui dărâmat, cel puțin la suprafață, lăsând astfel fundația în pământ pentru a susține în continuare construcțiile din curtea Parlamentului.

Din rândul persoanelor publice care susțin acest demers gândul, DĂRÂMĂ ZIDUL, se numără și Toni Grecu, unul dintre fondatorii grupului Divertis, Mihai Dobre de la Șuie Paparude, și actorii Ioan Gyuri Pascu și Mircea Diaconu.