Soluția găsită de Gabriela Firea pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. „Situația este dezastruoasă”

„Am decis înființarea unei entități care să se ocupe de toate etapele procesului de consolidare. Până acum s-au ocupat oameni din diverse structuri care aveau și alte responsabilități și nu au făcut lucrurile așa cum ar fi trebuit. Organismul se va numi Administrația Municipală pentru Consolidarea Imobilelor cu Risc Seismic și toți angajații se vor concentra doar pe consolidarea clădirilor cu bulină. În ședința din luna septembrie se va supune aprobării proiectul de hotărâre”, a spus Gabriela Firea.

În ceea ce privește banii necesari pentru procesul de consolidare, primarul general al Capitalei a precizat că sumele disponibile în prezent sunt insuficiente și că se va acționa printr-o rectificare bugetară. Firea a mai spus și că procedura prin care sunt deschise șantierele la nivelul clădirilor este extrem de greoi și pune în pericol populația, iar scopul noii administrații este chiar acela de a simplifica măsurile necesare pentru demararea consolidării.

În total, la nivel național, aproximativ 15.000 de clădiri sunt încadrate în clasa I sau II de risc seismic. Astfel, în cazul producerii unui seism major, cel puțin 90.000 de persoane ar avea de suferit, potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Astfel, autoritățile arată că, în cazul producerii unui cutremur de o magnitudine ridicată, procedurile de salvare am fi îngreunate de „gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenție și echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenție CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare și intervenții specifice în apele teritoriale, adăpostire, înștiințare-alarmare”, vulnerabilități puse negru pe alb, în proiectul Strategiei de consolidare și dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) 2016-2025, aflat în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Listele imobilelor expertizate tehnic din punctul de vedere al riscului seismic, actualizate la 29 august, din cele 2.575 de clădiri expertizate, doar 145 au fost găsite în stare bună și nu au fost încadrate în niciuna dintre clasele de risc seismic sau în categoriile de urgență și doar 75 au fost deja consolidate după ce în cazul lor au fost identificate probleme.

Potrivit listelor, situația clădirilor din capitală este următoarea:

Clădiri încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public: 183
Clădiri încadrate în clasa I de risc seismic: 173
Clădiri încadrate în clasa a II-a de risc seismic: 318
Clădiri încadrate în clasa a III-a de risc seismic: 94
Clădiri încadrate în clasa a IV-a de risc seismic: 6
Clădiri încadrate în clase de risc, dar consolidate: 75
Clădiri încadrate în categorii de urgență: 1.581
Clădiri expertizate, dar neîncadrate în clase de risc seismic sau în categorii de urgență: 145

LISTELE ACTUALIZATE PRIVIND SITUAȚIA CLĂDIRILOR DIN CAPITALĂ POT FI CONSULTATE AICI

IGSU recunoaște că nu dispune de utilajele necesare pentru intervenția promptă în caz de cutremur

În recentul proiect privind Strategia de consolidare și dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) 2016-2025, aflat în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), cifrele arată gravitatea situației care ar exista în România în cazul producerii unui seism major.

75% dintre români ar fi afectați în cazul unui cutremur puternic, iar dotările autorităților pentru misiunile de căutare-salvare sunt puține sau inexistente. Realitatea sumbră este dezvăluită chiar de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care ar trebui să fie în linia întâi în cazul unui dezastru de acest fel. „Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenție și echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenție CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare și intervenții specifice în apele teritoriale, adăpostire, înștiințare-alarmare”, sunt vulnerabilitățile expuse în documentul citat.

Deși IGSU dispune de un plan de intervenție bine pus la punct, se pare că lipsurile în ceea ce privește dotările necesare unei intervenții ca la carte împiedică salvarea vieților celor prinși sub dărâmături.

Reporterii Gândul au discutat cu reprezentanții Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) și ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU). Iată care este drumul pe care ar trebui să îl parcurgă o operațiune de intervenție, de la alertarea cu privire la producerea seimului și până la acțiunile de scoatere a oamenilor de sub dărâmături.

Reprezentanții IGSU recunosc că, din punct de vedere logistic, intervenția nu poate fi realizată conform planului, după cum au declarat în interviul acordat reporterilor Gândul.