Soluția propusă de Kelemen pentru CNA. Cât timp ar trebui să dețină un membru funcția de președinte

Deputații din Comisia pentru cultură au dezbătut, marți, o propunere legislativă privind modificarea unui articol al Legii audiovizualului, care prevede ca, „în cazul începerii urmăririi penale și/ sau trimiterii în judecată a unui membru al Consiliului, acest este suspendat de drept, după caz, fie până la terminarea urmăririi penale, (…) fie până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive”. Proiectul legislativ a primit raport negativ din partea Comisiei pentru cultură.

„Proiectul legislativ face referire ca un membru al Consiliului care este urmărit penal, dacă este arestat, atunci își pierde calitatea de membru CNA până la soluționarea cauzei. (…) Acum câteva săptămâni, pe ordinea de zi a comisiei a fost un proiect legislativ semnat de către subsemnatul și de către Georgică Severin, președintele Comisiei pentru cultură din Senat, care făcea referire la faptul că, în situația în care raportul de activitate al Consiliului Național al Audiovizualului va primi aviz negativ din partea comisiilor reunite și din partea plenului comun, atunci președintele poate să-și piardă calitatea de președinte, rămânând membru al Consiliului, urmând ca plenul Consiliului să-și aleagă un nou președinte din numărul celor 11 membri, chiar și pe fostul președinte, dacă acest președinte este votat de plenul CNA. În Camera Deputaților, ca și primă cameră sesizată, acest proiect legislativ a fost respins săptămâna trecută, ceea ce mă face să cred că nici la Senat nu are mari șanse. Am făcut această introducere pentru a vă reaminti pentru că noi (Comisia pentru cultură din Camera Deputaților, n.r.) am votat și am dat un aviz pozitiv unui astfel de proiect”, a spus Gigel Știrbu, președintele Comisiei pentru cultură și media din Camera Deputaților.

În acest context, Kelemen Hunor a spus că trebuie să fie făcută o completare la acest proiect legislativ. „Astfel, în fiecare an se alege un nou președinte. Sunt astfel de instituții și atunci problemele se rezolvă dacă introducem un astfel de lucru în Legea audiovizualului”, a spus Kelemen.

ACTUALITATE Programul supermarketurilor de Crăciun și Revelion. Ce orar au magazinele în ultima săptămână din decembrie 2024

12:20

ACTUALITATE Victor Ponta: „Noua Americă va INFLUENȚA fundamental Europa”

12:11

„Eu am spus că ar trebui să găsim o soluție în care nu dăm o lege pentru sau împotriva unei singure persoane, pentru că aici tot ce s-a discutat era vorba despre actualul președinte al CNA-ului (Laura Georgescu, n.r.), cu niște probleme destul de cunoscute, și am spus că soluția cea mai bună ar fi, probabil, o completare a legii CNA-ului prin care am introduce o alternanță la conducerea CNA-ului: un membru din Consiliu să aibă posibilitatea de a conduce CNA-ul doar un singur an și în fiecare an să fie un vot pentru conducerea CNA. Sunt și alte instituții care sunt conduse sub această formulă și cred că și pentru CNA, pentru viitor, nu retroactiv, ar fi o soluție. O altă completare, pentru a rezolva o problemă generală, dar nu numai la CNA, la orice instituție, care s-ar putea să intre sub o astfel de pălărie, când cineva este trimis în judecată să se suspende din funcție, nu în momentul în care a început urmărirea penală, dar în momentul în care este trimis în judecată atunci se suspendă din funcția de conducere. Trebuie discutat și cu juriștii, trebuie discutat cu comisia juridică, dar ar fi o soluție bună”, a completat Kelemen Hunor.

Întrebat dacă va iniția un proiect legislativ care să prevadă acest lucru, Kelemen Hunor a spus că a propus un amendament în acest sens în ședința Comisiei pentru cultură din Camera Deputaților, la un act normativ depus de câțiva colegi. „Sigur, dacă a fost respins acest proiect, noi am dat un raport de respingere, atunci putem reveni cu un alt proiect de lege, dar trebuie să discut și cu juriști și cu colegii din comisia juridică pentru că eu nu am intenția de a propune un proiect de lege care să fie respins în comisie, pentru că nu aceasta este scopul. Scopul este de a rezolva o problemă existentă și de a rezolva într-o manieră constituțională și corectă”, a declarat Kelemen Hunor.

De asemenea, premierul Victor Ponta a declarat, pe 6 mai, că președintele Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) trebuie să fie selectat din rândul membrilor instituției cu un mandat de maximum un an, fără posibilitate de reînnoire, după sistemul aplicat de Consiliul Superior al Magistraturii.

El a susținut declarația după ce Camera Deputaților a respins un proiect de modificare a Legii audiovizualului care prevede posibilitatea demiterii președintelui Consiliului Național al Audiovizualului de Parlament odată cu respingerea raportului de activitate al instituției.

El a spus că organizații neguvernamentale au reclamat faptul că acest proiect permite retragerea de către Parlament a membrilor CNA, ceea ce ar presupune că membrii CNA vor răspunde întotdeauna în fața unei majorități.

„Din punctul meu de vedere – am vorbit și cu colegii mei de la Senat și Cameră -, cred că soluția cea mai bună este cea care se aplică la Consiliul Superior al Magistraturii, și anume că, din rândul membrilor CNA – președinte maxim un an, cu mandat care nu poate fi reînnoit. E un sistem care funcționează la CSM și nu mai lasă loc de discuții, dar ideea că Parlamentul poate să retragă membrii CNA cred că e greșită”, a spus Ponta, argumentând că, astfel, membrii CNA ar fi schimbați de fiecare dată când majoritatea parlamentară se schimbă.

Camera Deputaților a respins, pe 6 mai, un proiect de modificare a Legii audiovizualului care prevede posibilitatea demiterii președintelui Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) de către Parlament, odată cu respingerea raportului de activitate al instituției.

Camera Deputaților este prima cameră sesizată în cazul acestei inițiative legislative, Senatul fiind forul decizional.

Liderul PNL Ludovic Orban a declarat, pe 6 mai, că este neplăcut surprins că deputații PSD au respins proiectul privind posibilitatea demiterii președintelui CNA, arătând că PSD și-a schimbat poziția și o menține pe Laura Georgescu la conducerea instituției pentru a executa comenzile politice.

Acest proiect de modificare a Legii audiovizualului a fost inițiat de parlamentarul PSD Georgică Severin, președintele Comisiei pentru cultură și media din Senat, și de parlamentarul PNL Gigel Știrbu, președintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaților.

Proiectul a fost depus, pe 31 martie, la Biroul Permanent (BP) al Camerei Deputaților și prevede modificarea articolului 20 din actuala Lege a audiovizualului, în sensul în care se introduc mai multe alineate: „Respingerea de către Parlament a raportului anual de activitate (al Consiliului Național al Audiovizualului, n.r.) atrage, de drept, demiterea din funcție a președintelui Consiliului”.

În această situație, „Parlamentul va numi un nou președinte al Consiliului, pentru restul de mandat al fostului președinte”, iar „fostul președinte demis nu mai poate fi reales în funcție până la expirarea mandatului”.

În prezent, Legea audiovizualului nu prevede posibilitatea demiterii președintelui CNA, însă prevede că CNA trebuie să depună un raport anual de activitate și execuția bugetară. Acest raport trebuie depus la Parlament până la data de 15 aprilie a fiecărui an.

Apariția acestui proiect de modificare a Legii audiovizualului a venit în contextul în care atât Georgică Severin, cât și Gigel Știrbu i-au cerut în mai multe rânduri, în ultimul an, demisia Laurei Georgescu, președintele Consiliului Național al Audiovizualului.

Pe de altă parte, șase membri ai CNA au votat, pe 19 martie, într-o ședință cu ușile închise, o decizie pentru retragerea sprijinului acordat Laurei Georgescu în funcția de președinte al CNA și pentru a transmite Parlamentului o solicitare de revocare a acesteia de la conducerea Consiliului. Hotărârea a fost transmisă la Comisia pentru cultură de membrii CNA Radu Călin Cristea, Monica Gubernat, Valentin Jucan, Răsvan Popescu, Dorina Rusu și Florin Gabrea.

Legea audiovizualului nu prevede însă în mod explicit această procedură privind retragerea sprijinului acordat președintelui Consiliului.

În mod concret, potrivit articolului 14 din Legea audiovizualului, „Consiliul este condus de un președinte, asimilat funcției de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Mandatul este de 6 ani”.

De asemenea, potrivit Legii audiovizualului, „membrii Consiliului pot fi demiși, la propunerea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, în următoarele situații: în cazul incapacității de a-și exercita funcția pentru o perioadă mai mare de 6 luni; în cazul unei condamnări penale aplicate printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă”.

Retragerea sprijinului acordat Laurei Georgescu în funcția de președinte al Consiliului a venit după ce aceasta a dat în judecată șase membri ai CNA, care, în septembrie 2014, i-au redus atribuțiile la conducerea Consiliului, prin modificarea Regulamentului de Organizare și Funcționare al instituției.

Totodată, pe 13 mai, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a pus în mișcare acțiunea penală în cazul Laurei Georgescu, al lui Viorel Hrebenciuc, Gheorghe Ștefan și al Narcisei Iorga, în dosarul intervențiilor pentru licența Giga TV, șefa CNA fiind cercetată și pentru sancționarea ilegală a unor posturi de televiziune.