Sorin Blejnar are interdicție de a părăsi țara încă 22 de zile

Sorin Blejnar are interdicție de a părăsi țara încă 22 de zile, procurorii aducându-i la cunoștință, marți, fostului șef al ANAF că i-a fost prelungită măsura preventivă dispusă în dosarul în care este cercetat pentru complicitate la evaziune fiscală și sprijinire a unui grup infracțional organizat.

Fostul șef al ANAF a fost, marți dimineață, la Direcția Națională Anticorupție (DNA), el declarând că le va cere procurorilor să îi prezinte probele în cazul acuzațiilor care îi sunt aduse. El a reafirmat că este nevinovat și că își va demonstra nevinovăția.

Sorin Blejnar a stat la DNA aproximativ o jumătate de oră, timp în care procurorii i-au adus la cunoștință că are interdicție de a părăsi țara încă 22 de zile. Măsura poate fi contestată de Blejnar la instanță.

EXTERNE Cetățean chinez acuzat că este agent al Beijingului, inculpat în contextul alegerilor locale din California

18:15

EXTERNE Premierul Slovaciei avertizează că, în lipsa tranzitului gazelor prin Ucraina, țara sa se va confrunta cu o CRIZĂ. „Din cauza lui Zelenski”

18:09

În 17 iulie, procurorii Direcției Naționale Anticorupție i-au adus lui Blejnar la cunoștință acuzațiile și au dispus măsura obligării de a nu părăsi țara pentru o perioadă de 30 de zile. Interdicția dispusă de procurori în cazul lui Blejnar a fost menținută de Curtea de Apel București, care în 23 iulie a respins contestația fostului șef al ANAF.

Sorin Blejnar declara că nu are nicio legătură cu acuzațiile de complicitate la evaziune fiscală și sprijinirea unui grup infracțional organizat și că nu a cunoscut istoricul fiscal al firmelor despre care vorbesc procurorii anticorupție că ar fi păgubit bugetul statului cu aproape 15 milioane de euro.

Potrivit DNA, fostul șef al ANAF Sorin Blejnar ar fi sprijinit, din mai 2011 până în iulie 2012, grupul infracțional care a inițiat un amplu mecanism evazionist vizând sustragerea de la plata accizelor a unor cantități de motorină vândute sub denumirea unor produse petroliere inferioare.

Fostul șef al Serviciului de Informații și Protecție Internă (SIPI) Constanța Dan Secăreanu și alte șapte persoane cercetate în dosarul evaziunii fiscale de peste 15 milioane de euro au fost arestați preventiv pentru 29 de zile, în timp ce fostul șef al Autorității Naționale a Vămilor (ANV) Viorel Comăniță și alte două persoane au primit interdicție de a părăsi țara.

În același dosar, au fost emise mandate de arestare în lipsă pentru fostul șef de cabinet al lui Blejnar, Codruț Marta, soții Radu și Dana Nemeș și Mihai Gulea, în timp ce Ștefan Pușcașu și Ovidiu Ioan Moldovan au primit interdicție de a părăsi țara.

Direcția Națională Anticorupție a solicitat instituirea sechestrului asiguratoriu asupra mai multor bunuri mobile și imobile aparținând fostului șef al ANAF Sorin Blejnar, fostului său șef de cabinet Codruț Marta și fostului director al Autorității Naționale a Vămilor, Viorel Comăniță.

Sechestrul a fost instituit la sfârșitul lunii iulie și a vizat imobile, terenuri și acțiuni, au declarat surse judiciare.

În cazul lui Sorin Blejnar, măsura a vizat bunuri imobile în municipiul Arad, un imobil și un teren situate în sectorul 1 din București, alte acțiuni cotate pe piața bursieră cu o valoare aproximativă de 253.158,90 lei, după cum rezultă din declarația de avere a acestuia din 2011.

Pentru Codruț Marta, a fost instituit sechestru doar asupra unui imobil din sectorul 2, cu o valoare de impunere de 332.860 lei, acesta neavând acțiuni cotate pe piața bursieră.

În cazul lui Viorel Comăniță, s-a constatat că la adresa de domiciliu nu locuiește nimeni, dar a fost identificată o proprietate deținută de acesta în județul Sibiu, au mai declarat sursele citate.

Potrivit Ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale întocmită de procurori, în perioada mai 2011 – iulie 2012, George Guliu, Dumitru Chirvăsitu, Andrei Florin Jugănaru, Radu Nemeș și Dana Nemeș au constituit și coordonat o grupare infracțională organizată prin inițierea unui amplu mecanism evazionist ce vizează sustragerea de la plata accizelor aferente a peste 33.000 de tone de motorină care au fost comercializate pe piața internă sub denumirea unor produse petroliere inferioare.

În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 15.203.024 de euro, reprezentând accize și TVA neachitate.

Concret, motorina era achiziționată în regim suspensiv de la plata accizelor, în scopul declarativ de a fi transformată în păcură. În realitate, motorina era de fapt revândută ca atare prin stațiile de distribuție de carburanți.

În referatul prin care au cerut arestările din acest dosar, anchetatorii anticorupție arată că gruparea suspectată de evaziune fiscală era structurată pe mai multe paliere, unul dintre paliere fiind denumit de procurori „palierul de protecție”.

Potrivit procurorilor, din acest palier făceau parte fostul șef al ANAF, Sorin Blejnar, Alexandru Codruț Marta (dat dispărut din 25 mai și dat în urmărire internațională din 30 mai – n.r.) și Viorel Comăniță.

Procurorii DNA susțin că, din indiciile obținute, Codruț Marta se baza pentru menținerea în funcție, până la mijlocul lunii aprilie, a lui Sorin Blejnar și Viorel Comăniță pe relațiile deținute de omul de afaceri Emilian Schwartzenberg la nivel guvernamental.

Procurorii anticorupție arată, în documentul citat, că Alexandru Codruț Marta a promis că-l va convinge pe Sorin Blejnar să mai rămână o perioadă la conducerea ANAF în interesul omului de afaceri Radu Nemeș.

Potrivit procurorilor DNA, Nemeș i-a cerut lui Marta ca Blejnar să mai stea „măcar o lună, două, fiind și cu alea vechi pe punctele de finalizare, sunt și altele noi”, pentru că bănuia că „nu îi este chiar indiferent ce se întâmplă în jurul lui”.

Menținerea în funcție a lui Blejnar, arată procurorii, era esențială pentru Radu Nemeș, care intenționa să finalizeze o serie de proiecte și „să demareze mecanisme evazioniste suplimentare”, sens în care Marta și-a manifestat disponibilitatea atât pentru a încerca să-l convingă pe Blejnar să nu demisioneze, cât și pentru a acționa în sensul numirii unei alte persoane obediente, „iar dacă tot vrea neapărat să plece, să pună pe cine trebuie”, conturându-se indicii că cel vizat la acel moment pentru înlocuirea lui Sorin Blejnar, evident în sensul grupării infracționale, era Sorin Florea – comisar general adjunct al Gărzii Financiare.

Procurorii mai arată că, în 5 martie, Codruț Marta s-a întâlnit, în jurul orei 10.10, cu Viorel Comăniță, iar apoi a discutat mai bine de o oră la restaurantul Casa Di David cu Emilian Schwartzenberg. DNA mai notează că, în 7 martie, Emilian Schwartzenberg a stabilit o întâlnire pentru ora 12.00 cu Marta, transmițându-i: „Vin și cu răspunsurile, cred că până atunci cu așa”.

Sorin Blejnar este cercetat, alături de fostul său șef de cabinet Codruț Marta, și într-un alt dosar, de către procurorii DIICOT Brașov, fiind acuzat de complicitate la evaziune fiscală și sprijinire a unui grup infracțional organizat.

Membrii grupării sprijinite de Blejnar și Marta ar fi inițiat un amplu mecanism evazionist pentru a nu plăti accize pentru aproximativ 5.000 de tone de motorină achiziționate în regim suspensiv și comercializate pe piața internă. În acest mod, bugetul de stat ar fi fost prejudiciat cu peste 10,5 milioane de lei reprezentând TVA și peste 10,8 milioane de lei reprezentând accize pentru motorină, suma totală a prejudiciului stabilită până în prezent fiind de aproape 22 de milioane de lei.

Grupul infracțional a fost sprijinit de factori de decizie de la ANAF sau Direcția Județeană de Accize și Operațiuni Vamale Brașov, care fie au făcut controale formale, fie au împiedicat verificările firmelor implicate.

Codruț Marta este suspectat că a asigurat legătura dintre firmele implicate în activitatea de evaziune fiscală și factorii de decizie ai ANAF. Acesta, în calitate de șef de cabinet al lui Sorin Blejnar, ar fi controlat permanent activitățile grupării și, împreună cu șeful său, ar fi sprijinit grupul infracțional organizat în obținerea autorizației de antrepozit fiscal și de revocare a autorizației.