Sorin Oprescu a scăpat de arestul la domiciliu. Fostul primar general, pus sub control judiciar

Curtea de Apel București a înlocuit arestul la domiciliu cu măsura controlului judiciar pentru primarul suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu, începând din 14 ianuarie, când i-a admis contestația formulată după ce Tribunalul București menținuse măsura arestului la domiciliu, în dosarul în care este judecat pentru luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu și constituire a unui grup infracțional organizat.

Potrivit deciziei instanței, timp de 60 de zile, cât va fi sub control judiciar, Sorin Oprescu are interdicție să plece din Capitală fără încuviințarea procurorilor sau a instanței și trebuie să se prezinte la secția de poliție în zilele stabilite prin programul de supraveghere. Surse din Poliție au declarat, pentru MEDIAFAX, că Sorin Oprescu trebuie să se prezinte, în fiecare marți, la Secția 2 Poliție din Capitală.

Instanța a admis cererea lui Oprescu și i-a permis primarului suspendat al Capitalei să meargă la Spitalul Universitar de Urgență București. De asemenea, Sorin Oprescu poate să meargă la magazine alimentare și farmacii din Sectorul 1 București sau la alte unități spitalicești din București.
Sorin Oprescu, care a fost mulți ani chirurg la Spitalul Universitar de Urgență București, unitate pe care a și condus-o din 1994 până în aprilie 2006, se poate întoarce să lucreze ca medic chirurg în această unitate medicală, funcție din care s-a suspendat în perioada în care a fost primar al Capitalei.

Instanța i-a mai interzis lui Sorin Oprescu să exercite funcția de primar general al Capitalei și să participe la manifestări sportive și culturale sau la alte adunări publice.

Primarul suspendat al Capitalei are interdicție să se apropie de coinculpații și martorii din cauză, cu excepția martorei Adriana Elena Nica, prietena lui Oprescu, și să comunice cu aceștia, direct sau indirect, totodată fiind obligat să anunțe dacă își schimbă locuința.

Prin aceeași decizie, Curtea de Apel București a respins cererea lui Cristian Stanca de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu.

Sorin Oprescu declara, după judecarea cererii sale, că a cerut control judiciar pentru a putea să meargă la muncă: „Nu la Primărie, clar! La chirurgie, de acolo vin”.

În 20 noiembrie 2015, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Sorin Oprescu pentru luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu și constituire a unui grup infracțional organizat. Dosarul se judecă la Tribunalul București, din 23 noiembrie 2015.

În aceeași cauză sunt judecați Bogdan Popa, fost șef al Administrației Cimitirelor, Cristian Stanca, fostul șofer al lui Oprescu, Mircea Octavian Constantinescu, fost șef al Direcției Economice din Primăria Capitalei, Ruxandra Mihaela Petroi Avasiloae, fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului, Florin Șupeală, fost director adjunct al Centrului, Claudiu Bengalici, administrator al unei societăți comerciale, Ion Niță și Romeo Albu.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Bogdan Popa, în calitate de director al Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane, a constituit un grup infracțional organizat, la care au aderat ulterior și ceilalți inculpați, care avea ca scop săvârșirea de infracțiuni de corupție, mai precis dare și luare de mită, din sume provenite din bugetul Municipiului București, grup pe care, de la finalul anului 2013, l-ar fi condus Sorin Oprescu.

„Inițial, structura grupului era simplă și perfect adaptată scopului urmărit, presupunând doar un lider (directorul instituției publice cu rol de autoritate contractantă, calitate în care dispunea de influența necesară determinării câștigătorului unei proceduri de achiziții publice, dar și dreptul de a semna acordurile cadru și contractele), conducători de societăți private care doreau să execute lucrări, precum și o sumă de apropiați ai liderului care să-l ajute, prin documente fictive și societăți fără activitate, să obțină în numerar, într-o formă aparent legală, mita plătită de contractorii privați”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.

Anchetatorii susțin că, pe măsură ce alte persoane, sesizând activitatea grupului, au aderat la acesta în vederea obținerii unor foloase materiale, în paralel cu demersurile liderului în vederea extinderii activității pentru mărirea mitei, structura și funcționalitatea grupului au suferit modificări, „culminând la finalul anului 2013 cu instalarea unui nou lider (șeful autorității publice locale executive), crearea unui eșalon de «secunzi» ai săi (o persoană de încredere și fostul lider), dar și a unui palier mai larg al factorilor de decizie necesari din alte instituții”.