Sorin Ovidiu Vîntu, pus sub urmărire pentru delapidare și spălare de bani în dosarul FNI

Procurorii Parchetului instanței supreme au început urmărirea penală în cazul lui Sorin Ovidiu Vîntu, în dosarul privind prăbușirea Fondului Național de Investiții (FNI), fiind acuzat de spălare de bani și delapidare.

Cercetările efectuate au stabilit că Vîntu Sorin Ovidiu a supus procesului de spălare a banilor suma de peste 700.000 lei proveniți din infracțiunea de delapidare și peste 9,6 milioane lei proveniți din infracțiunea de înșelăciune, adică peste 5,4 milioane de dolari la data prăbușirii FNI.

Procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus, în cauza constituită ca urmare a ordonanței din 3 august 2011 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de infirmare a soluțiilor de neurmărire din dosarele privind cauzele referitoare la FNI, Banca Agricolă, Banca de Investiții și Dezvoltare și Banca Română de Scont, începerea urmăririi penale împotriva lui Vîntu Sorin Ovidiu sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de instigare la delapidare și spălare de bani (două fapte).

„Învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu l-a determinat pe Nicolae Popa să comită infracțiunea de delapidare săvârșită în dauna Fondului Național de Investiții, pentru care autorul a și fost condamnat la pedeapsa de 15 ani închisoare printr-o hotărâre rămasă definitivă în a cărei executare se află în prezent. Totodată, învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu i-a înlesnit lui Nicolae Popa săvârșirea infracțiunii de delapidare prin promisiunile de a-l ajuta să nu fie tras la răspundere penală și să nu execute pedeapsa, precum și de a tăinui sumele de bani obținute”, arată procurorii.

Ulterior săvârșirii faptelor menționate, Vîntu ar fi dobândit și ar fi deținut, direct sau prin persoane fizice și juridice pe care le controla, sume de bani și alte bunuri provenite din delapidarea F.N.I. de către Popa Nicolae și din săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în dauna FNI, cunoscându-le proveniența.

De asemenea, Vîntu ar fi efectuat mai multe operațiuni patrimoniale prin care bunurile provenite din infracțiuni au fost transferate în mod repetat între persoane pe care le controla, urmărind ascunderea sau disimularea adevăratei lor naturi.

Totodată, în baza probelor administrate până în prezent a rezultat ca Nicolae Popa a acționat sub coordonarea lui Vîntu Sorin Ovidiu, care a fost inițiatorul întregii operațiuni și principalul beneficiar al sumelor cu care a fost fraudat Fondul Național de Investiții. Astfel, după ce în perioada 1999 – 2000 a realizat mai multe răscumpărări de unități de fond FNI prin intermediul lui Popa Nicolae sau a societăților în care era administrator sau asociat majoritar, Vîntu ar fi utilizat aceste sume la achiziționarea de bunuri imobile.

„Rezultă că, din anul 2003 și până în prezent, Vîntu Sorin Ovidiu a deținut bunurile provenite din delapidarea și din înșelarea Fondului Național de Investiții și i-a introdus într-un mecanism economico-financiar complex, transferând succesiv numeroase bunuri imobile între proprietarii pe care îi controla.
Cercetările continuă în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor de fapt și stabilirii răspunderii judiciare”, explică sursa citată.

La propunerea Secției de Urmărire Penală și Criminalistică, în considerarea dosarelor aflatepe rolul acesteia, în care se efectuează cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunii de spălare de bani de către Sorin Ovidiu Vîntu, precum și a solicitării de redeschidere a dosarului Fondului Național de Investiții formulate de condamnatul Nicolae Popa, înregistrată pe rolul Tribunalului București, au fost analizate cauzele soluționate anterior de Ministerul Public, iar prin ordonanța din 3 august 2011 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a dispus infirmarea soluțiilor de neurmărire din dosarele menționate și continuarea cercetărilor în cadrul aceleiași cauze, într-o abordare unitară.

În acest caz, Nicolae Popa a fost condamnat, în lipsă, la 15 ani de închisoare, pentru fraudă, în anul 2006, alături de Ioana Maria Vlas, în legătură cu prăbușirea Fondului Național de Investiții, în 2000, în urma căreia mai mult de 100.000 de români și-au pierdut banii investiți, iar statul român, care garantase, a fost obligat să plătească aproximativ o sută de milioane de euro compensații.

La scurt timp de la prăbușirea, în mai 2000, a Fondului Național de Investiții, Popa a plecat din țară. Aproape doi ani mai târziu, autoritățile române au emis pe numele lui un mandat internațional de arestare.

Nicolae Popa a fost adus în țară din Indonezia în 22 aprilie 2011, după mai bine de zece ani de la prăbușirea Fondului Națonal de Investiții, despre care a susținut că nu a fost o afacere frauduloasă, dar pentru care magistrații l-au condamnat la 15 ani de închisoare.

Popa a susținut însă de mai multe ori că nu se consideră un fugar și că nu a fugit din țară din cauza mandatului de arestare. Despre FNI, Popa afirma că a fost un fond financiar mutual corect, și nu un joc piramidal, care s-a prăbușit în mai 2000 din cauza retragerilor masive.

După aproape un an de la arestarea lui Nicolae Popa în Jakarta, în decembrie 2009, procurorii l-au reținut pe Sorin Ovidiu Vîntu pentru că l-ar fi ajutat pe Popa cu bani pentru a-l scăpa de închisoare și a-l ajuta să rămână în Indonezia. Sorin Ovidiu Vîntu a fost eliberat o săptămână mai târziu și trimis în judecată pentru favorizarea lui Nicolae Popa în 14 octombie 2010, alături de omul de afaceri moldovean Octavian Țurcan și de șoferul său Alexandru Stoian, care l-ar fi ajutat să îi trimită bani lui Popa.

În urma extrădării lui Nicolae Popa din Indonezia, la propunerea Secției de Urmărire Penală și Criminalistică, care investiga infracțiunea de spălare de bani comisă de Sorin Ovidiu Vîntu, precum și a solicitării de redeschidere a dosarului Fondului Național de Investiții formulate de condamnatul Nicolae Popa, înregistrată pe rolul Tribunalului București, au fost analizate cauzele soluționate anterior de către Ministerul Public având ca obiect fraudarea FNI au fost identificate următoarele dosare: 1) Dosarele penale nr.372/D/P/2004 și nr.374/D/P/2004 – care au vizat generarea unor pagube în patrimoniul investitorilor FNI; 2) Dosarul penal nr.76/P/2005 – privind prejudicierea Băncii Agricole SA; 3) Dosarul penal nr.754/D/P/2006 – privind constituirea Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID) SA; 4) Dosarul penal nr.34/D/P/2005 – privind falimentul Băncii Române de Scont.

„Din analiza de ansamblu a dosarelor a rezultat că parcursul procesual al acestora este similar, fiind identificate numeroase încălcări ale normelor de procedură, dispoziții repetate de disjungere a cauzei cu privire la unele persoane cercetate și soluții atipice pentru practica organelor judiciare. Punctul de convergență al cauzelor de mai sus constă în aceea că activitățile au fost derulate prin intermediul societăților comerciale membre ale Grupului Gelsor, controlat, direct sau prin persoane interpuse, de Sorin Ovidiu Vîntu”, informa în 4 august 2011 Biroul de presă al Parchetului ICCJ.

Faptele săvârșite au vizat, în esență, configurarea și exploatarea într-o perioadă îndelungată de timp a unor fluxuri financiare ilicite, utilizând practic aceleași modalități de operare și implicând aceleași persoane și instituții.

„Separarea artificială a dosarelor a condus la ignorarea legăturilor temporale și de cauzalitate, astfel încât cercetările s-au limitat la lămurirea parțială a circumstanțelor în care au fost comise faptele. Între altele, expertizele realizate nu au reliefat beneficiarii finali ai sumelor de bani obținute și modul de direcționare a acestora, deși acest aspect era de esența aflării adevărului”, preciza sursa citată.

Având în vedere aceste aspecte, prin ordonanța din 3 august 2011 a procurorului general al României s-a dispus infirmarea soluțiilor de neurmărire din dosarele menționate și continuarea cercetărilor în cadrul aceleiași cauze, într-o abordare unitară.