Decizia Judecătoriei Sectorului 2 nu este definitivă, putând fi contestată cu apel.
„Admite, în parte, cererea formulată de reclamantul Băsescu Traian în contradictoriu cu pârâtul Roșca-Stănescu Sorin Ștefan. Obligă pârâtul să achite reclamantului suma de 100 lei, cu titlu de despăgubiri civile simbolice pentru repararea prejudiciului moral cauzat reclamantului. Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare”, a stabilit, miercuri, Judecătoria Sectorului 2.
În prezent, Sorin Roșca Stănescu se află în penitenciar, unde execută pedeapsa de doi ani și patru luni de închisoare cu executare, primită în octombrie 2014, în dosarul cunoscut sub numele de „Rompetrol”.
În noiembrie 2013, Traian Băsescu l-a dat în judecată pe Sorin Roșca Stănescu, după ce fostul senator PNL a spus despre fostul președinte că ar fi primit mită pentru susținerea proiectului minier de la Roșia Montană.
În plângerea înaintată de Traian Băsescu, se arăta că „acuzațiile făcute comportă o gravitate deosebită întrucât asociază persoana subsemnatului în calitate de demnitar public cu o activitate infracțională”.
„Este limpede că astfel de acuzații sunt de natură să creeze suspiciuni și insecuritate față de activitatea subsemnatului având urmări deosebit de dăunătoare pentru desfășurarea mandatului încredințat”, se mai spunea în plângere.
Șeful statului i-a cerut lui Sorin Roșca Stănescu despăgubiri modice în valoare de 100 de lei.
Sorin Roșca Stănescu a declarat, în repetate rânduri, că Traian Băsescu ar fi primit mită de la Roșia Montana Gold Corporation.
„Evidența politicienilor mituiți, a unei bune părți, nu chiar a celor mai importanți, o are Corina Vințan, care a fost purtător de cuvânt în Ministerul de Externe, mâna dreaptă a lui Răzvan Ungureanu, care și-a făcut un ONG care are un contract cu Gold Corporation, care primește sume uriașe de bani care apoi, de la doamna Vințan, în baza unor contracte, sunt virate în beneficiul unor politicieni”, spunea Roșca Stănescu la o emisiune televizată.
Fostul senator liberal susținea că în această listă figurează și președintele țării, „care azi ține un discurs în favoarea proiectului Roșia Montană și cu două zile înainte de o afirmație de genul ăsta, crește, cineva cumpără acțiuni”.
Guvernul a aprobat, în 27 august 2013, un proiect de lege care reglementa exploatarea minieră de la Roșia Montană, de către Roșia Montană Gold Corporation.
Legea prevedea declararea proiectului ca fiind de utilitate publică și de interes național deosebit, mandatarea unor entități publice să aducă la îndeplinire unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană, modificarea unor acte normative privitoare la exproprieri și autorizații de construcție. Inițiatorii proiectului erau Dan Șova, Rovana Plumb, Daniel Barbu și directorul ANRM Gheorghe Duțu.
Camera Deputaților a respins, la începutul lui iunie 2014, proiectul de lege privind exploatarea minereurilor auro-argentifere din Roșia Montană, mai mulți deputați arătând că acest lucru este și o consecință a eforturilor făcute de societatea civilă în stradă.
Subiectul exploatării miniere de la Roșia Montană a atras mai multe proteste ale celor care se opuneasu proiectului, marșuri de protest având loc în Capitală și în mai multe orașe din țară, dar și peste hotare.