Șova povestește „aventurile administrative” ale CNADNR, atunci când se realizează un tronson de autostradă

„Doamna directoare Renata Bendeac o să vă arate un studiu de caz despre ce înseamnă să realizezi un tronson de autostradă, când te întâlnești cu cuibul de barză, cu peștera cu lilieci, când trebuie să treacă urșii, când un ministru semnează din greșeală Natura 2000 peste un tronson de autostradă gata licitat și toate problemele. Poate le prezentați și cum ne-am întâlnit cu un cimitir ilegal pe tronsonul de autostradă. Toate sunt aventuri administrative care nu sunt foarte plăcute, sunt comice când le prezinți retrospectiv, după ce le-ai rezolvat”, a declarat ministrul Transporturilor, la un workshop pe teme de infrastructură, desfășurat marți la Palatul Parlamentului.

Șova a dorit să sublinieze meritele angajaților de la CNADNR în privința absorbției fondurilor europene, arătând că actuala echipă de management, deși este formată din vechii angajați, a fost capabilă de performanță atunci când i s-a cerut acest lucru, iar realizările vor fi și mai bune în următorii ani, dacă nu vor exista presiuni politice.

„Atât actuala echipă de management, cât și cei care lucrează în CNADNR, în momentul în care li s-a cerut să fie serioși, în momentul în care li s-a cerut să facă, în momentul în care li s-a cerut să organizeze echipe, să organizeze unități de implementare de proiect, în momentul în care nimeni, absolut nimeni, nu a mai intervenit pentru a stabili cine trebuie să câștige, în momentul în care nu a mai existat presiunea să câștige firmele de pe locul 5 sau 7, în momentul în care oamenii – membri din comisiile de licitație – s-au simțit liberi, au fost scoși din producție și li s-a cerut să se pronunțe în 50 de zile, toate aceste lucruri au fost posibile pentru că li s-a cerut. Aceiași oameni, pentru că actuala conducere este luată tot dintre oamenii care lucrează la CNADNR, deci, în momentul în care li s-a cerut să facă și nu li s-a mai cerut ce anume să facă, ci li s-a cerut doar să facă absorbție de fonduri europene și să facă proiecte pentru România, aceiași oameni, care în trecut n-au făcut, în anul 2013 fac și în anii 2014, 2015 și în toți anii care urmează, veți vedea că vor face din ce în ce mai mult, atâta timp cât nu vor mai exista presiuni politice”, a continuat Șova.

ACTUALITATE Cum se prepară șoriciul murat. Rețeta din bătrâni pe care puțini români o știu

16:31

POLITICĂ Nicolae Ciucă: „Să revină cele patru partide la masa negocierilor”/Gheorghe FLUTUR: „Să sunăm goarna”

16:26

Ministrul Transporturilor a afirmat că România va avea o rețea de 2.440 de kilometri de autostradă în anul 2020 și a prezentat resursele financiare care vor fi utilizate în acest scop, tronsoanele vizate și calendarul proiectelor în intervalul 2014 – 2015.

România va utiliza pentru construcția de autostrăzi atât bani europeni, cât și fonduri de la buget. Din acciza suplimentară la carburanți, fondurile colectate în acest an pentru construcția de autostrăzi sunt estimate la 2 miliarde lei, urmând ca din 2015 suma să crească la 2,4 miliarde lei, potrivit sursei citate.

În ultimii doi ani au fost inaugurați 242 kilometri de autostradă, anul trecut fiind finalizați 116 kilometri și contractate lucrări pentru 247 kilometri.

CNADNR va lansa în acest an proceduri de contractare pentru studii de fezabilitate necesare construcției a aproape 1.800 de kilometri de autostradă și va selecta constructorii pentru 375 kilometri.

În acest an vor fi în derulare lucrări pentru 651 de kilometri de autostradă, iar în 2015 vor fi în construcție 1.429 de kilometri, din care proiectele noi vor acoperi 1.186 de kilometri.

Din acciza suplimentară la carburanți, variantele propuse până în prezent sunt autostrăzile Alexandria – Craiova (140 km), Craiova – Calafat (85 km), Târgu Mureș – Târgu Neamț (211 km), Gilău – Suplacu de Barcău (101 km), București – Giurgiu (60 km) și Pașcani – Suceava – Siret (100 km).

România are în prezent 646 kilometri de autostradă.