Specialiști: „Nu sunt speranţe ca preţurile la încălzire şi gaze să mai scadă vreodată”

Analiștii XTB sunt de părere că „nu sunt speranţe ca preţurile la încălzire şi gaze să mai scadă vreodată”. 

Reluarea activității economice la nivel global a însemnat o cerere mai mare de energie. În acelaşi timp, nivelul ofertei nu a reuşit să ţină pasul, investiţiile tot mai mici în capacităţi de producţie a combustibililor fosili fiind una dintre cauze.

De asemenea, reţeaua largă de surse de energie regenerabilă a Europei a avut probleme, vitezele scăzute ale vântului reducând producţia în cea mai mare parte a anului.

„România a ajuns să importe cantităţi tot mai mari de gaze naturale pentru a-şi acoperi consumul intern, în ultimele două luni de vară, iulie şi august, ponderea gazului rusesc a depăşit 40% din consum, în timp ce în septembrie a fost de 30% din consum”, a explicat, în exclusivitate pentru „Adevărul”, Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe bursele internaţionale.

România este legată de un singur furnizor extern de gaze: Gazprom. Pe de altă parte, Bulgaria, beneficiază şi de importuri de gaze din Azerbaidjan. Această tendinţă apare pe fondul unei scăderi a producţiei interne tocmai într-o perioadă atât de dificilă. OMV Petrom a anunţat o scădere a volumelor extrase cu 10% în primele nouă luni ale anului.

Acestă situație ar putea să continue și să nu se încheie la sfârşitul iernii. Odată cu venirea primăverii, va fi esenţial nivelul stocurilor la momentul respectiv, întrucât acesta va determina cât de ample vor fi efectele asupra preţurilor bunurilor de consum şi pentru cât timp se vor resimţi acestea.

Cauzele care au împins preţurile în sus în Europa

Tensiunile geopolitice cu Rusia ar putea afecta aprovizionarea cu gaz, creşterea preţului certificatelor pentru emisii de CO2 (care se îndreaptă spre 100 de euro pe tonă), producţia insuficientă de energie eoliană şi vremea mai rece decât de obicei pentru această perioadă a anului se numără printre cauzele principale.

Preţurile energiei electrice europene au atins un maxim record deoarece deficitul de gaz natural a redus activitatea reţelelor electrice, care se confruntă deja cu întreruperi ale centralelor nucleare şi cu temperaturi foarte scăzute.

Aceste măsuri forţează Europa să se bazeze mai mult pe gaz, dar transporturile din Rusia printr-o conductă cheie şi-au inversat direcţia, gazul îndreptându-se în schimb spre est, spre Polonia.