Spitalul SRI, mutat pe terenul unde Țiriac voia să facă două patinoare

Consilierii generali vor decide, în ședința Consiliului General al Municipiului București (CGMB), dacă aprobă trecerea unui teren în suprafață de 11.382 mp, situat în Bd. Vasile Milea nr. 5 G, Sector 6, din domeniul public al Capitalei în domeniul public al statului, pentru relocarea spitalului SRI.

„Secretariatul General al Guvernului ne-a comunicat faptul ca Guvernul Romainiei a aprobat, în ședința din data de 11.11.2015, Nota Secretariatului General al Guvernului întocmita pe baza solicitarii Serviciului Roman de Informatii, avand ca obiect transmiterea unei cereri catre Consiliul General al Municipiului București, în scopul adoptarii de catre acesta a unei hotarari privind trecerea unui imobil cu suprafață de 11.382 mp, situat în municipiul Bucuresti, bd. Vasile Milea nr. 5G, sector 6, din domeniul public al municipiului Bucuresti în domeniul public al statului, în vederea darii în administrarea Serviciului Roman de Informatii, pentru stabilirea sediului Spitalului Clinic de Urgenta Prof. dr. Agrippa lonescu”, se arată în expunerea de motive semnată de fostul primar general interimar Marin Ștefănel Dan.

SRI a solicitat Guvernului acest teren pentru a scăpa de chiria pe care o plătește acum pentru Spitalul Clinic de Urgenta Prof. dr. Agrippa lonescu, aflat în prezent pe strada Arhitect Ion Mincu din Sectorul 1. „Solicitarea este justificata de necesitatea relocarii spitalului intr-un sediu nou, in vederea utilizarii fondurilor instituției in mod economic, eficient și eficace, luand in considerare faptul ca, in prezent, sediul spitalului se afla intr-un imobil pentru a carui folosință Serviciul Roman de Informatii plătește chirie”, se arată în cererea transmisă Primăriei Capitalei de către Secretariatul General al Guvernului.Anul trecut, consilierii generali au aprobat transmiterea imobilului cu suprafata de 11.382 mp, din Bd. Vasile Milea nr. 5G, în folosinta gratuita catre Fundația Olimpica Romana pe o perioada de 15 ani pentru realizarea unui patinoar acoperit si a unuia descoperit. Investiția urma să fie făcută de omul de afaceri Ion Țiriac. Însă, ulterior, miliardarul român a anunțat că renunță la construirea patinoarelor pe acest teren, iar hotararea prin care CGMB a dat în folosință gratuită terenul către Fundația Olimpică Română pentru realizarea celor două patinoare a fost revocata de drept.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

„Am fost informați de Primăria Municipiului București că prin Hotărârea Consiliului General 263/14.10.2012 a fost (re)acordat Fundației Olimpice Române terenul necesar dezvoltării Patinoarului.

Ulterior, la primirea efectivă a Hotărârii, am constatat că aceasta nu a fost semnată de Secretarul General al Municipiului București așa cum prevede legea, ceea ce înțelegem că atrage după sine invaliditatea actului și implicit imposibilitatea de a intra în posesia terenului respectiv.

Acest lucru înseamnă că vor apărea alte întârzieri în derularea proiectului, ceea ce atrage noi penalități din partea furnizorilor.

Prin urmare vă informez pe această cale că mă văd nevoit să renunț la construirea patinoarului pe acest teren urmând a explora alte variante mai predictibile”, astfel își motiva Ion Țiriac decizia de a renunța la construirea celor două patinoare.

Cele două patinoare urmau să fie folosite în principal de echipele de hochei pe gheata juniori si de sportivii juniori care practica patinaj, în scopul efectuarii de antrenamente si pentru organizarea de competiții sportive. In limita timputui disponibil, s-ar fi putut antrena aici și sportivii seniori. Sportivii juniori cu varsta de pana la 14 ani urmau să aibă acces gratuit.

Primaria a decis anul trecut sa dea acest teren in conditiile in care lucrarile la Patinoarul Mihai Flamaropol vor dura 24 de luni, timp in care acesta va fi impracticabil, iar sportivii nu vor avea unde sa se antreneze.