În Spitalul Witting din București, 16 paturi de Terapie Intensivă au stat mai bine de două luni nefolosite. Unitatea medicală a fost desemnată spital Covid la sfârşitul lui iulie, însă secţia de ATI a stat închisă din cauza lipsei de specialişti.
„În momentul în care spitalul devine suport Covid automat el trebuie să fie operaţional, pe toate secţiile, şi, cel mai important, pe ATI. Nu avem medici ATI-şti, nu avem personal sanitar. Medicul pneumolog s-a infectat, şi este încă în izolare, medicul infecţionist detaşat de la Iaşi s-a infectat şi el şi e în izolare”, a declarat chirurgul Alexandru Gândea, care a lucrat timp de 21 de ani la spital.
La Spitalul Witting, desemnat spital Covid de la sfârşitul lui iulie, mai bine de două luni 16 paturi de ATI dotate cu tot atâtea ventilatoare, atât de necesare în salvarea pacienţilor aflaţi în stare gravă, au stat goale. Chirurgul spune că, în aceste două luni, șase pacienţi care au avut nevoie de ATI au fost transferaţi la alte spitale.
Managerul unităţii medicale susține că încă de la sfârşitul lui iulie a cerut DSP-ului medici care să lucreze în ATI.
„Nu putem să dăm numai îngrijire de zi în ATI, ai îngrijire de zi şi linie de gardă, 24 din 24 se face îngrijirea. Este o situaţie de câţiva ani, sistemul abia acum a dat piept cu greutăţile”, a declarat Banu Cristian, managerul Spitalului Witting din Capitală.
În curând însă, după o perioadă întreagă în care putea primi pacienţi, secţia va deveni funcţională. Secretarul de stat Raed Arafat a semnat ordinele de detaşare pentru 7 medici care vor ajunge să lucreze la secția ATI de la Witting.