Prima pagină » Știri » Spitalul Universitar București, unul din cele 12 care va experimenta noul statut

Spitalul Universitar București, unul din cele 12 care va experimenta noul statut

Spitalul Universitar București, unul din cele 12 care va experimenta noul statut
Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB) este unul din cele 12 unde va fi experimentat, din 2014, proiectul privind modificarea statutului spitalelor, a anunțat, luni, ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu

Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB) este unul din cele 12 unde va fi experimentat, din 2014, proiectul privind modificarea statutului spitalelor, a anunțat, luni, ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, la conferința Mediafax Talks about Health Reform .

Ministrul a spus că se dorește ca, de anul viitor, existe mai multe spitale-pilot pentru testarea proiectului de statut al spitalelor, însă nu orice unitate poate fi printre ele.

„Trebuie să fie oameni care să dorească să facă o asemenea schimbare. Din 12 spitale pe care vrem să le introducem, unul va fi Spitalul Universitar de Urgență București pentru că domnul Cârstoiu (Cătălin Cârstoiu, managerul SUUB – n.r.) este dispus să încerce un asemenea experiment”, a explicat ministrul Nicolăescu.

Potrivit proiectului de lege privind modificarea statutului spitalelor, lansat în dezbatere publică de Ministerul Sănătății, cele 12 unități-pilot devin instituții autonome, cu mai multă libertate în organizare și cu posibilitatea depolitizării funcțiilor de management.

Proiectul pilot referitor la modificarea statutului spitalelor se va derula, din 2014, odată cu data de intrării în vigoare a Normelor metodologice de aplicare în anul 2014 a Contractului cadru din această perioadă.

Ministrul Sănătății Eugen Nicolăescu a precizat, în 31 iulie, într-o conferință de presă în care a anunțat acest proiect, că au fost alese 12 unități medicale pentru implementarea proiectului, pentru care Guvernul își va asuma răspunderea prin hotărâre de Guvern (HG).

Potrivit unor surse oficiale, printre cele 12 spitale-pilot vor fi alături de SUUB, Spitalul Județean de Urgență Târgu Mureș, Institutul de Endocrinologie „C.I. Parhon” din București, Spitalul Municipal Oradea, dar desemnarea oficială va fi anunțată după finalizarea dezbaterilor.

Unitățile sanitare publice cu paturi care derulează Proiectul pilot vor fi selectate astfel, două spitale dintre spitalele clinice regionale de urgență cu nivel de competență IA sau spitale coordonatoare ale unităților funcționale de urgență,două spitale județene clinice de urgență, două institute clinice naționale, două spitale județene de urgență care nu au statut de spital clinic, patru spitale municipale sau orășenești.

Conform proiectului-pilot, spitalele vor fi împărțite în două categorii: de interes național – spitalele regionale și cele de urgență – și de interes local – spitalele municipale și orășenești.

Proiectul mai prevede că, în spitalele-pilot, activitatea medicală se poate reorganiza pe „poli de specialitate”. Polul de specialitate este o structură cu paturi, organizată pe o specialitate sau pe un grup de specialități, personalul din cadrul acesteia fiind organizat în echipe pe specialități, dar paturile nefiind diferențiate.

Totodată, potrivit proiectului, în structura spitalului-pilot va funcționa o unitate de management al calității, în care va fi încadrat personal cu pregătire în domeniu, precum și un dispecerat medical cu atribuții în planificarea internărilor. Într-un spital-pilot nu pot funcționa mai multe secții cu aceeași specialitate, mai prevede proiectul.

Veniturile spitalelor-pilot, organizate ca instituții de sănătate, provin din mai multe surse, respectiv contractele de servicii de sănătate încheiate cu casele de asigurări de sănătate, bugetul Ministerului Sănătății, al ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, contracte de servicii de sănătate încheiate cu alte persoane juridice la cerere, fonduri europene nerambursabile, servicii de închiriere a unor spații medicale, echipamente sau aparatură medicală, servicii medicale acordate în regim privat, donații, sponsorizări, contracte de cercetare, contracte pentru studii clinice, coplată pentru servicii medicale, servicii de sănătate, hoteliere sau de altă natură furnizate la cerere, împrumuturi interne sau externe în vederea finanțării investițiilor în condițiile în care acestea se rambursează din venituri proprii, asocieri în participațiune sau parteneriat public-privat, cu scop investițional, de furnizare de servicii în domeniul medical ori de cercetare medicală și farmaceutică, dar și editarea și furnizarea unor publicații cu caracter medical.

Spitalele-pilot de interes local se pot reorganiza, la inițiativa instituției care are în responsabilitate managementul spitalului, și ca asociații sau fundații medicale, persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, care urmăresc desfășurarea unor activități de furnizare de servicii medicale de interes general sau în interesul unor colectivități.

Patrimoniul și bunurile aflate în proprietatea sau în administarea asociațiilor sau fundațiilor medicale nu se pot transmite către persoane fizice și nici către persoane juridice de drept privat, cu sau fără scop patrimonial, dar pot fi transmise către persoane juridice de drept public fără scop patrimonial, care au scop identic sau asemănător, printr-o procedură stabilită în statutul asociației sau al fundației, cu avizul conform al Ministerului Sănătății.

Citește și