„Spune adevărul și adevărul te va face liber”. Articolul din noul Cod de procedură penală care scade pedepsele pentru corupții care își recunosc faptele

Recunoașterea vinovăției este utilizată cu succes în procesele penale obișnuite încă din 2010, dar în ultimul an a început să fie folosită și în dosarele de corupție. Ultimul caz este cel al unui deputat care și-a recunoscut faptele de corupție, iar dosarul său a fost judecat pe fond într-o singură zi. Gândul a analizat patru astfel de dosare. Avantajele acestei proceduri sunt următoarele: dosarele sunt judecate rapid, instanțele pot judeca mai multe dosare, inculpatul beneficiază de o reducere a limitelor pedepsei, statul cheltuiește mai puțin cu funcționarea instanțelor.

Dacă în vechiul Cod de procedură penală se reglementa situația în care inculpatul recunoștea săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței, potrivit noii legi intrate în vigoare la 1 februariel procedura recunoașterii vinovăției poate fi aplicată încă din faza cercetărilor penale, printr-un acord semnat în acest sens între procuror și inculpat și care trebuie validat de judecător.

Cum funcționează recunoașterea vinovăției

În vechiul cod de procedură penală, dar și în cel nou, se prevede că inculpatul poate să își recunoască vinovăția pe durata procesului. Asta înseamnă ca inculpatul să admită acuzațiile formulate de procurorii împotriva sa. Beneficiile acestei proceduri sunt destul de atractive. În primul rând, maximul pedepsei se reduce cu o treime. Spre exemplu, dacă o persoană este inculpată pentru o infracțiune care este pedepsită cu un maxim de 6 ani, după recunoașterea vinovăției, maximul pedepsei va fi de 4 ani. Un alt beneficiu al legii este acela că procesele se judecă mult mai rapid, nemafiind nevoie de dezbateri în contradictoriu, pentru că prin recunoașterea vinovăției, inculpatul își asumă și probatoriul procurorilor. Ceea ce înseamnă că acceptă acuzațiile și probele, și reununță într-un fel la apărarea clasică.

O nouă procedură, inspirată din legislația SUA, este acordul de recunoaștere a vinovăției. Astfel că încă din faza cercetărilor, în cadrul urmăririi penale, suspectul poate face o înțelegere cu procurorul. Acestă înțelegere înseamnă că își recunoaște faptele și este de acord cu o pedeapsă stabilită de procuror. Acest acord poate fi încheiat numai pentru infracțiuni care nu se pedepsesc cu mai mult de 7 ani de închisoare.

Acordul poate fi inițiat atât de către suspect, cât și de către procuror. După cele două părți cad de acord, semnează o înțelegere, care este analizată de către un judecător. Acordul devine oficial numai dacă și judecătorul este de acord cu termenii înțelegerii. Beneficiile pentru un suspect în cazul acordului de recunoaștere a vinovăției este acela că acesta nu mai așteaptă până ce dosarul său este judecat în fond și apel. În plus, odată ce a semnat înțelegerea, cuantumul pedepsei rămâne fix, nemaiexistând riscul ca în apel sau recurs un judecător să îi majoreze pedeapsa.

Având în vedere că acordul de recunoaștere a vinovăției este o instituție nouă, încă nu există date despre soluții pronunțate în baza acestei noi proceduri. În schimb, recunoașterea vinovăției în procesul penal este utilizată atât în procesele penale obișnuite, cât și în dosarele de corupție din ultima perioadă. Recunoașterea vinovăției a fost introdusă în lege în 2010 cu ocazia amendării codului de procedură penală prin legea micii reforme.

„Deputatul auto” a recunoscut, a fost judecat într-o zi și a primit un an

Deputatul PC Gheorghe Coman și-a recunoscut faptele și a fost condamnat la un an de închisoare cu executare. Pe 18 decembrie, Gheorghe Coman a fost prins în flagrant în timp ce primea mită de la un denunțător. A fugit de la locul flagrantului, dar a fost prins ulterior de procurori și reținut. Pe 19 decembrie, DNA a cerut încuviințarea arestării preventive.

Parlamentul a aprobat cererea, dar inițial Coman nu a fost arestat preventiv. El a ajuns în arest în urma recursului. Pe 16 ianuarie, DNA a trimis dosarul în instanță. Pe 30 ianuarie, la primul termen al procesului, Gheorghe Coman a anunțat instanța că își recunoaște faptele și a cerut să fie judecat în procedură accelerată. Coman a fost judecat pe vechiul Cod Penal, dar prevederea este preluată și în noul cod.

Astfel că procesul său, care putea dura câteva luni sau chiar un an, a fost judecat într-o singură zi. În final, deputatul a fost condamnat la un an de închisoare. În cazul său, legea prevede o pedeasă de la 1 la 5 ani de închisoare. Prin recunoașterea vinovăției, limitele pedepsei s-au redus cu o treime, iar  limitele au fost între 8 luni și 3 ani si patru luni de închisoare.

În cazul său, decizia urmează să fie judecată și în recurs, ceea ce nu va dura însă foarte mult. Dacă va rămâne cu această pedeapsă, deputatul va putea solicita eliberarea condiționată după efectuarea a două treimi din pedeapsă, adică după opt luni.

Cazul Brădean: Condamnat după 3 luni

Eugen Brădean, fost membru în directoratul Hidroelectrica, a fost condamnat pe 18 februarie la 3 ani de închisoare cu executare într-un dosar de corupție. A fost acuzat de complicitate și luare de mită. Brădean a fost trimis în judecată alături de Ioan Mihăilă, fost consilier al ministrului Constantin Niță. Cei doi au fost denunțați de Remus Vulpescu pentru că au vrut să-l mituiască cu 1,4 milioane euro pentru ca el să accepte vânzarea unei cantități mari de energie la un preț mult sub tarifele pieței. Cercetările au început în octombrie 2013. În noiembrie, Brădean a fost trimis în judecată. În trei luni Brădean a fost condamnat în apel după ce și-a recunoscut faptele. În cazul său pedeapsa maximă era de 12 ani, iar cea minimă de 3 ani de închisoare cu executare. Astfel că după aplicarea prevederilor privind recunoașterea vinovăției a beneficiat de scăderea limitelor pedepsei și a fost condamnat la doar 3 ani. El va putea cere eliberarea condiționată după doi.  

Doi inculpați din dosarul Dragnea au recunoscut, procesul a durat două săptămâni

Un membru al Partidului Conservator și unul al Partidului Național Liberal, inculpați alături de Liviu Dragnea în dosarul fraudării referendumului din 2012, și-au recunoscut vinovăția în fața instanței. Cei doi au recunoscut că au comis faptele de care îi acuză procurorii DNA, mai precis că au fraudat voturi la referendumul din 2012. DNA spune că operațiunea de fraudare electorală a fost condusă direct de Liviu Dragnea. Cristina Preduț și Marius-Marinel Preduț, cei care au recunoscut faptele, au povestit în detaliu operațiunea coordonată de Liviu Dragnea.

Cei doi soți au anunțat instanța că își recunosc vinovăția pe 10 ianuarie 2014. Pe 27 ianuarie judecarea pe fond a procesului lor s-a finalizat fiind condamnați la un an și patru luni de închisoare cu suspendare.

Doi inculpați din dosarul furtului de tablouri, condamnați la șase ani de închisoare

Judecătoria Sectorului 3 i-a condamnat în noiembrie pe Radu Dogaru și Eugen Darie la șase ani și opt luni de închisoare cu executare, pentru furtul celor șapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, în octombrie 2012. Radu Dogaru și Eugen Darie au recunoscut toate faptele de care sunt acuzați în dosarul furtului de tablouri și au fost judecați în procedură simplificată, respectiv prin prisma articolului 320 indice 1 din Codul de procedură penală, pentru a beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă. În 24 octombrie, Judecătoria Sectorului 3 a admis cererile de judecare prin procedură simplificată, pe baza recunoașterii vinovăției, în cazul lui Radu Dogaru și a lui Eugen Darie și a respins solicitările făcute de Alexandru Bitu și Petre Condrat.