SRI: Acțiunile abuzive ale lui Cristache Rădulescu afectau dezvoltarea județului Ilfov

Acțiunile abuzive ale lui Cristache Rădulescu (fost președinte al CJ Ilfov), în interesul unui grup, afectează interesul public prin dezechilibre în dezvoltarea edilitară a județului și degradarea structurilor necesare bunei desfășurări a vieții social-economice, arăta SRI, într-o notă trimisă ICCJ.

Conținutul notei respective, spun procurorii anticorupție, a fost divulgat de către judecătorul ICCJ Georgeta Barbălată fostului șef al Serviciului de Informații și Protecție Internă (SIPI) Ilfov, Mihai Vlad.

Informațiile din nota Serviciului Române de Informații (SRI) reies din rechizitoriul prin care foștii procurori Marcel Sâmpetru și George Bălan, judecătoarea Georgeta Barbălată și Mihai Vlad au fost trimiși în judecată pentru divulgarea unor informații nedestinate publicității, unele dintre acestea fiind din cauze ce privesc siguranța națională, rechizitoriu obținut, joi, de MEDIAFAX.

„În motivarea solicitării adresate ICCJ, Serviciul Român de Informații a arătat că prin acțiunile abuzive derulate de către Rădulescu Cristache, care acționează în interesul unui grup, afectează interesul public prin dezechilibre în dezvoltarea edilitară a județului Ilfov și degradarea structurilor necesare bunei desfășurări a vieții social-economice la nivelul unor unități administrativ-teritoriale”, notează procurorii anticorupție în documentul citat, redând informații din mandatele de siguranță națională cerute de ofițerii SRI pe numele lui Rădulescu.

În același context, se mai arată în rechizitoriu, „perpetuarea și amplificarea acțiunilor coruptive la nivelul administrațiilor locale, concomitent cu lezarea capacității instituțiilor autohtone din domeniu, de a angaja și utiliza transparent și în conformitate cu scopurile propuse alocațiile financiare comunitare nerambursabile, prejudicierea gravă a bugetului de stat și al Comunității Europene și prin acțiunile de influență exercitate asupra decizionalilor unor instituții publice în favoarea unui cetățean român de origine chineză, lider al unei grupări de criminalitate organizată transfrontalieră”.

Anchetatorii mai precizează în rechizitoriu că, referitor la activitatea infracțională pe componenta fondurilor europene, SRI a făcut o amplă descriere a acțiunilor lui Cristache Rădulescu, președinte al Consiliului Județean Ilfov.

Potrivit procurorilor, din analiza dialogului purtat de Mihai Vlad cu Bălan, Sâmpetru și Marian Petrache (actualul președinte al CJ Ilfov, vicepreședinte PNL), rezultă că, „și de această dată, inculpatul a transmis partenerilor de discuție date cuprinse în materialele puse la dispoziție de către Serviciul Român de Informații, Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu ocazia formulării solicitării de prelungire a mandatelor de siguranță națională, emise pe numele lui Rădulescu Cristache”.

„Astfel, acesta cunoștea faptul că fostul președinte al CJ Ilfov a făcut obiectul de interes al SRI, în scopul culegerii de informații în legătură cu activitățile sale ilicite, «Și ei au luat pe mandat de siguranță pe Cristache», «Și ca drept dovadă l-au lucrat pe mandat de siguranță», a precizat exact care era obiectul principal al verificărilor, «Arunca cărbuni cu băgăjelul, în banii europeni, că pierde statul» și chiar mai mult indică și numele unui lucrător SRI, despre care afirmă că s-a ocupat de obținerea mandatului de siguranță națională”, se mai arată în documentul citat.

Anchetatorii mai arată, în rechizitoriul transmis ICCJ, că toate informațiile puse la dispoziția interlocutorilor de Mihai Vlad „se regăsesc doar în documentele înaintate Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării de către magistratul investit cu cererea a încheierii prin care se emite mandatul de siguranță națională și se autorizează folosirea unor mijloace specifice structurii informative”.

„Din coroborarea întregului material probator administrat cu privire la săvârșirea infracțiunii de divulgare a secretului care periclitează siguranța statului, reținute în sarcina inculpaților Barbălată Georgeta și Vlad Mihai”, conchid procurorii DNA.

Foștii procurori Marcel Sâmpetru și George Bălan, judecătoarea de la ICCJ Georgeta Barbălată și fostul șef al SIPI Ilfov Mihai Vlad au fost trimiși în judecată pentru divulgarea unor informații nedestinate publicității, unele dintre acestea fiind din cauze ce privesc siguranța națională.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) l-au trimis în judecată pe Marcel Sâmpetru, procuror și consilier la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la data comiterii faptelor, pentru patru fapte de instigare la săvârșirea infracțiunii de furnizare de informații nedestinate publicității și pentru asociere în vederea săvârșirii infracțiunii de furnizare de informații nedestinate publicității.

George Bălan, procuror și membru al CSM la data comiterii faptelor, va fi judecat pentru două fapte de complicitate la săvârșirea infracțiunii de furnizare de informații nedestinate publicității și pentru asociere în vederea săvârșirii infracțiunii de furnizare de informații nedestinate publicității.

Mihai Vlad, șeful Serviciului de Informații și Protecție Internă (SIPI) Ilfov la data comiterii faptelor, a fost trimis în judecată pentru două fapte de furnizare de informații nedestinate publicității, asociere pentru săvârșirea infracțiunii de furnizare de informații nedestinate publicității și divulgarea secretului care periclitează siguranța statului.

Georgeta Barbălată, judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) la data comiterii faptelor, va fi judecată pentru favorizarea infractorului și divulgarea secretului care periclitează siguranța statului.

Dosarul va fi judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Procurorii anticorupție arată în rechizitoriul trimis instanței că, în perioada martie – iulie 2012, Mihai Vlad, Marcel Sâmpetru și George Bălan, „urmărind comiterea infracțiunii de folosire de informații nedestinate publicității, au urmat un plan de acțiune, anterior convenit, în cadrul căruia fiecare avea sarcini bine conturate, cu respectarea unor măsuri de prevedere, de natură a înlătura posibilitățile de conservare sau administrare a unor eventuale mijloace de probă privitoare la activitatea infracțională pe care urmau să o desfășoare”.

Astfel, George Bălan și Marcel Sâmpetru, prin pozițiile pe care le ocupau, respectiv de membru CSM și consilier în acest for, precum și prin conexiunile la nivel politic, îi transmiteau lui Mihai Vlad solicitări privind obținerea de informații care nu sunt destinate publicității, în beneficiul lor sau al altor persoane, în special pentru a-și asigura apărarea în cazul unor eventuale anchete penale. Totodată, Sâmpetru și Bălan se asigurau de protecția lui Mihai Vlad, respectiv de menținerea acestuia în funcția de șef al SIPI Ilfov, „în interesul comun al asocierii”, notează procurorii DNA în documentul citat.

„Astfel, Sâmpetru Marcel avea sarcina de a asigura, cu ocazia întâlnirilor grupului, conspirativitatea și securitatea ambientală a dialogurilor, prin relaționarea cu persoane de încredere din structura administrativă a locului de întâlnire, iar Vlad Mihai avea sarcina principală de a accesa, în virtutea funcției, informațiile nedestinate publicității și de a le furniza celorlalți membri ai asocierii, în folosul persoanelor interesate”, au precizat procurorii în rechizitoriu.

Anchetatorii îl acuză pe Sâmpetru că, în perioada martie – iunie 2012, i-ar fi cerut lui Mihai Vlad să afle și să îi ofere o serie de informații nedestinate publicității, la care acesta avea acces în virtutea funcției. Astfel, în 16 martie 2012, Sâmpetru i-ar fi cerut lui Mihai Vlad să afle dacă un anumit post telefonic este interceptat.

În 23 mai 2012, Sâmpetru i-ar fi cerut lui Mihai Vlad să-i furnizeze date și informații despre ministrul de atunci al Transporturilor, iar în aceeași zi ar fi primit de la fostul șef al SIPI Ilfov un plic cu informații nedestinate publicității, date pe care i le solicitase anterior, au mai arătat procurorii în documentul citat.

Totodată, în perioada mai – iunie 2012, Sâmpetru i-ar fi cerut lui Mihai Vlad să verifice dacă numele său apare în lucrări sau solicitări de interceptări ale serviciului. În urma verificărilor pe care le-a făcut, Mihai Vlad i-a spus lui Sâmpetru că numele lui nu apare în lucrări sau solicitări de interceptări primite de SIPI Ilfov, potrivit procurorilor.

Procurorii îl acuză pe George Bălan că, în perioada martie – iunie 2012, când era membru al CSM, l-a încurajat și l-a sprijinit moral pe Mihai Vlad să le dea informații nedestinate publicității la care fostul șef al SIPI Ilfov avea acces, „prin întărirea și întreținerea hotărârii acestuia de a săvârși fapta, prin formarea convingerii existenței unei protecții, prin referiri la posibile relații la nivel înalt în lumea politică”.

Georgeta Barbălată este acuzată că în 10 iulie 2012 a aflat că procurorii DNA au solicitat instanței supreme autorizarea perchezițiilor la domiciliile lui Mihai Vlad, George Bălan și Marcel Sâmpetru, în dosarul în care cei trei erau cercetați penal. Judecătoarea l-a avertizat pe Mihai Vlad prin intermediul altei persoane că domiciliul său ar putea să fie percheziționat și că are probleme legate de Bălan, Sâmpetru și DNA, asigurându-i astfel timpul necesar pentru a distruge și ascunde documente și obiecte compromițătoare ce ar fi putut constitui mijloace de probă, zădărnicind astfel urmărirea penală, au mai notat procurorii în documentul citat.

De asemenea, judecătoarea ICCJ Georgeta Barbălată a dispus emiterea unor mandate de siguranță națională pe numele unor persoane, la solicitarea Serviciului Român de Informații (SRI), apoi i-ar fi divulgat lui Mihai Vlad date referitoare la persoanele care făceau obiectul de cercetare al structurilor informative, „acțiunile sale fiind de natură a pune în pericol siguranța statului”. Mihai Vlad a transmis apoi aceste date și numele persoanelor față de care s-au emis mandate de siguranță națională lui George Bălan și Marcel Sâmpetru, au mai arătat procurorii anticorupție.

Potrivit unor surse judiciare, judecătoarea Georgeta Barbălată i-ar fi spus ui Mihai Vlad despre faptul că în noiembrie 2011 a emis două mandate de interceptare, în cadrul unor anchete penale, pe numele comisarului șef al Gărzii Financiare Ilfov Dragoș Rusu și al fostului președinte al Consiliului Județean Ilfov Cristache Rădulescu.

Grupul format din Vlad Mihai, Marcel Sâmpetru, George Bălan și Marian Petrache obișnuia să se întâlnească într-un restaurant din București, unde rezerva un anumit separeu, majoritatea discuțiilor interceptate de procurori având loc în această locație, arătau procurorii în referatul de punere sub acuzare.

Potrivit referatului DNA, patronul restaurantului era anunțat atunci când se organizau întâlnirile și prelua telefoanele mobile ale celor prezenți, la solicitarea lor, pentru evitarea înregistrării discuțiilor purtate.

În cadrul unei discuții interceptate, din 23 mai 2012, Marcel Sâmpetru ar fi afirmat că „pe mâna lui Silaghi e tot Ilfovul”, ceea ce în opinia anchetatorilor confirmă „interesele pe care le are în zonă”.

Marcel Sâmpetru i-ar fi cerut lui Mihai Vlad să-i furnizeze „date și informații” despre Ovidiu Silaghi, ministrul de atunci al Transporturilor, „care te poate vinde în minutul 1”, solicitare făcută întrucât urma să fie pus șef de cabinet al demnitarului Remus Șpan, persoană aflată în anturajul celor doi.

George Bălan și-a dat demisia din magistratură în noiembrie 2012. Președintele Traian Băsescu a semnat în 15 ianuarie decretul de eliberare din funcția de procuror a lui George Bălan, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

Și Marcel Sâmpetru a demisionat din magistratură, decretul de eliberare din funcție fiind publicat în 1 august 2012.

Secția pentru procurori a CSM dispusese, în 11 iulie 2012, suspendarea din funcție a lui George Bălan, precum și suspendarea din funcție și încetarea detașării la CSM a lui Marcel Sâmpetru, procuror la Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Comisarul șef Vlad Mihai a fost retras de la conducerea SIPI Ilfov și delegat la Direcția Generală de Informații și Protecție Internă, unde va desfășura activități specifice care nu presupun accesul la informații clasificate, anunța DGIPI în 12 iulie 2012.

În 3 septembrie 2012, Georgeta Barbălată, judecător la Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost suspendată din funcție de către Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a punerii în mișcare a acțiunii penale împotriva sa.