SRI: Cetățeanul ungar declarat indezirabil avea activități contrare securității naționale din 2013

„SRI a stabilit cu certitudine că începând cu anul 2013 cetățeanul ungar (Bela Mikola – n.r.) a desfășurat pe teritoriul României activități contrare securității naționale de factură extremistă. Aceste fapte constituie factor de risc și amenințări la adresa securității naționale a României, iar SRI a dispus informarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București cu propunerea declarării ca indezirabil a cetățeanului menționat pentru o perioadă de cinci ani. SRI are în atenție toate activitățile extremiste de natură să pună în pericol securitatea națională a României”, a declarat Sava.

Cetățeanul ungar Mikola Bela, membru al organizației Noua Gardă Ungară, a fost declarat indezirabil în România pentru cinci ani, potrivit unei decizii luate joi de Curtea de Apel București care este executorie.

Hotărârea luată de Curtea de Apel București, care devine executorie imediat, poate fi însă contestată la instanța supremă, în termen de 10 zile.

Mikola Bela este unul dintre cei patru cetățeni ungari care au primit interdicție de a intra în România timp de un an, după cum a anunțat, în 17 martie, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Monica Dajbog.

Ceilalți trei sunt Tyirityán Zsolt – membru al organizației „Oastea Haiducilor”, Zagyva Gyorgy Gyula – membru Jobbik și al Mișcării de Tineret din cele 64 de Comitate HVIM și Szavay Istvan – membru Jobbik.

Dajbog preciza atunci că, în cazul lui Mikola Bela, membru al organizației Noua Gardă Ungară, „organele competente au sesizat Curtea de Apel București, în vederea declarării acestuia ca indezirabil.

Referitor la cei patru, „există indicii temeinice că fac parte din structuri implicate în activități de natură naționalist-extremistă, ce constituie riscuri la adresa ordinii publice și a securității naționale a României”, a mai spus purtătorul de cuvânt al MAI.

Interdicția a fost dispusă „cu scopul preîntâmpinării producerii unor evenimente de natură a afecta grav ordinea publică pe teritoriul României”, a mai spus Dajbog.

Declararea ca indezirabil a unui cetățean al Uniunii Europene se dispune de către Curtea de Apel București (CAB) și devine executorie imediat, chiar dacă este atacată cu recurs la instanța supremă, arată legislația în vigoare.

CAB se pronunță, prin hotărâre motivată, în termen de maximum zece zile de la sesizarea formulată. Dacă declararea ca indezirabil este motivată de rațiuni de securitate națională, în motivare nu se menționează datele și informațiile ce au stat la baza deciziei.

Conform legii, punerea în executare a hotărârii prin care cetățeanul UE sau membrul de familie a fost declarat indezirabil se realizează prin escortarea străinului până la frontieră sau până în țară de origine, de către personalul specializat al Oficiului Român pentru Imigrări.

„Declararea că indezirabil este o măsură care se dispune împotriva unui cetățean al Uniunii Europene sau unui membru de familie al acestuia care a desfășurat, desfășoară ori despre care există indicii temeinice că intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol securitatea națională sau ordinea publică. Măsură se dispune de Curtea de Apel București, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Procurorul sesizează instanța de judecată la propunerea instituțiilor cu competențe în domeniul ordinii publice și securității naționale care dețin date sau indicii temeinice în acest sens”, prevede legislația în vigoare.

Hotărârea instanței poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la dată comunicării, la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), însă este executorie. ICCJ trebuie să se pronunțe în maximum cinci zile de la formularea recursului.

Perioada pentru care un cetățean al Uniunii Europene sau membru de familie al unui cetățean al Uniunii Europene poate fi declarat indezirabil este de la 1 la 10 ani, cu posibilitatea prelungirii
termenului pentru o nouă perioada cuprinsă între aceste limite, în cazul în care se constată că nu au încetat motivele care au determinat luarea acestei măsuri.

Dreptul de rezidență al persoanei în cauza încetează de la dată pronunțării hotărârii prin care această a fost declarată indezirabilă.