Dragoș Rusu, fostul adjunct al Gărzii Financiare în mandatul lui Sorin Blejnar, este acuzat de procurori de spionaj în celebrul dosar cunoscut sub numele „Curentul și motorul”. În respectivul dosar, trei magistrați și un ofițer de informații din Ministerul de Interne au fost trimiși în judecată de procurorii DNA. Potrivit rechizitoriului, SRI a documentat activitatea unei rețele de spionaj care acționa în România prin intermediul comisarului Dragoș Rusu. Sorin Blejnar susține că n-are nicio legătură cu cazul, subliniind, într-o intervenție televizată, că nu știa nimic despre presupusele fapte ale adjunctului său.
Despre dosarul Curentul și Motorul citiți mai multe AICI
Potrivit informațiilor din dosar, Dragoș Rusu era coordonat de ofițerii unui serviciu secret străin prin intermediul unei femei din Republica Moldova „cu care acesta se afla în relații intime”.
În dosarul în care foștii procurori Marcel Sâmpetru, George Bălan, judecătoarea Georgeta Barbălată și fostul șef al Serviciului de Informații și Protecție Internă Ilfov Mihai Vlad au fost trimiși în judecată, se menționează că Dragoș Rusu, comisarul adjunct al Gărzii Financiare, este suspectat de spionaj sub coordonarea unui serviciu al unui stat străin.
Barbălată a avizat, în calitate de judecător, ascultarea convorbirilor telefonice ale lui Rusu
Informația apare în contextul în care fosta judecătoare Georgeta Barbălată a fost acuzată că „sifona” informații secrete din mandatele de interceptare pe siguranță națională.
În rechizitoriu se precizează că Georgeta Barbălată a avizat mandatul de interceptare pe numele lui Dragoș Rusu. În cererea trimisă de SRI la Parchetul General și care apoi a fost remisă Curții Supreme se menționează tocmai acest aspect: că înaltul funcționar al Gărzii Financiare ar fi spionat pentru un serviciu secret al unui alt stat.
SRI a cerut monitorizarea cu mandat a lui Dragoș Rusu iar mandatul a fost avizat chiar de judecătoarea Georgeta Barbălată.
Potrivit informațiilor declasificate din mandatul de interceptare reiese că Dragoș Rusu ar fi cules informații, dar ar fi executat și proiecte economice pentru respectivul serviciu secret străin.
„În motivarea cererii s-a arătat că Rusu Dragoș, comisar general adjunct al Comisariatului General al Gărzii Financiare desfășoară activități cu potențial ridicat de risc la adresa siguranței naționale, derulate pe componenta informațională (obținerea de informații din domeniul economic în interesul altui stat), operațională (derularea unor proiecte de natură economică sub coordonarea serviciilor altui stat) și contrainformativă (asigurarea locurilor de întâlnire, a sistemului de legătură, verificarea unor persoane și firme)„, se arată în rechizitoriu.
În rechizitoriu se menționează că omul de legătură dintre Dragoș Rusu și ofițerii acelui serviciu secret era asigurat de o femeie din Republica Moldova cu care acesta era în „relații intime”.
„Printre activitățile cu impact în domeniul securității naționale, au fost descrise și relațiile lui Rusu Dragoș cu cetățeni străini, care prezintă elementele unei legături de natură operativă. Cu privire la acest aspect s-a specificat că legătura dintre Rusu Dragoș și cetățenii străini este asigurată de o femeie, cetățean al Republicii Moldova, cu care Rusu Dragoș este în relații intime”, se precizează în rechizitoriul dosarului „Curentul și Motorul”.
SRI îl suspecta pe Cristache Rădulescu (PDL) că lucra pentru mafia chineazească
În același dosar se menționează că SRI a cerut un mandat de interceptare pe siguranță națională și pe numele lui Cristache Rădulescu, fost președinte al CJ Ilfov din partea PDL. Potrivit datelor declasificate din mandatul aprobat de aceeași judecătoare Barbălată reiese că SRI îl suspecta pe Rădulescu de „acțiuni abuzive” în interesul unei grupări de infracționalitate transfrontalieră condus de un cetățean român de origine chineză.
„În motivarea solicitării adresate ÎCCJ, Serviciul Român de Informații a arătat că prin acțiunile abuzive derulate de către Rădulescu Cristache, care acționează în interesul unui grup, afectează interesul public prin dezechilibre în dezvoltarea edilitară a județului Ilfov și degradarea structurilor necesare bunei desfășurări a vieții social-economice la nivelul unor unități administrativ-teritoriale; perpetuarea și amplificarea acțiunilor coruptive la nivelul administrațiilor locale, concomitent cu lezarea capacității instituțiilor autohtone din domeniu, de a angaja și utiliza transparent și în conformitate cu scopurile propuse alocațiile financiare comunitare nerambursabile; prejudicierea gravă a bugetului de stat și al Comunității Europene și prin acțiunile de influența exercitate asupra decizionalilor unor instituții publice în favoarea unui cetățean român de origine chineză, lider al unei grupări de criminalitate organizată transfrontalieră”, se arată în rechizitoriu.
Aceste informații au ajuns publice în rechizitoriul dosarului „Curentul și motorul” pentru că procurorii DNA arată că judecătoarea Georgeta Barbălată a fost cea care a scurs date din documentele SRI către ofițerul SIPI Mihai Vlad.
Acesta, mai departe, le împărtășea cunoștințelor sale, în special membrilor grupului trimis în judecată de procurori.