SRI își retrage ofițerii din ANAF. Câți agenți secreți lucrau la Fisc și ce făceau acolo

Agenția Mediafax a solicitat SRI, dar și altor instituții, cum ar fi Ministerul de Finanțe, ANAF și CSAT să răspundă la câteva întrebări, legate de existența ofițerilor SRI la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, precum și de rolul acestora la nivelul instituției și de cadrul legal în baza căruia se realizează această colaborare.

SRI a oferit un răspuns prin care recunoaște existența acestor ofițeri SRI la nivelul ANAF, precizând că ei vor fi retrași: „Directorul SRI, dl. Eduard Hellvig, în baza unei analize, a inițiat demersurile legale pentru încetarea detașării ofițerilor în cadrul ANAF”.

„Numărul ofițerilor SRI detașați la ANAF nu a fost niciodată de ordinul sutelor și a fost tot timpul mai mic decât cel aprobat prin hotărârea CSAT. Inițial, au fost detașate 28 de cadre, în prezent, aflându-se în derulare procesul de retragere etapizată a acestora”, arată SRI în răspunsul pentru Mediafax.

ACTUALITATE Vasile Bănescu omagiază martirii Revoluției, în contextul situației actuale: „România subminată educațional, în rânjetele populismului trădător”

18:04

ACTUALITATE Victor Ponta: „Angajații ROMÂNI de la Mar-a-Lago sunt cei mai buni ambasadori ai noștri”

18:00

SRI a evitat să răspundă întrebării dacă la controalele ANAF participa și un ofițer SRI: „Atribuțiile ofițerilor detașați au fost exclusiv cele aferente fișelor de post ale funcțiilor ocupate în cadrul ANAF. Pe perioada detașării, ofițerii SRI au răspuns exclusiv obligațiilor de serviciu atribuite de șefii ierarhici din cadrul ANAF”.

SRI arată de asemenea că „nu există un protocol de colaborare încheiat de SRI cu ANAF în problematica detașării unor specialiști la această instituție”.

Totuși, această „colaborare” are loc în baza legii de funcționare a SRI, susține serviciul secret: „Colaborarea SRI cu celelalte instituții și autorități publice, inclusiv cu Ministerul Finanțelor Publice se realizează în baza art. 14 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea SRI, cu modificările și completările ulterioare. Decizia în acest caz a aparținut tuturor decizionalilor din instituțiile statului român, reprezentate în CSAT, inclusiv președintele și premierul României, Serviciul Român de Informații punând în aplicare, ulterior, hotărârea CSAT”.

Articolul de lege invocat de SRI pentru a justifica prezența agenților în organigrama ANAF arată astfel: „În îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, Serviciul Român de Informații colaborează cu Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei și Finanțelor, Direcția Generală a Vămilor precum și cu celelalte organe ale administrației publice. Organele prevăzute la alin. 1 au obligația să-și acorde reciproc sprijinul necesar în îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege”.

De asemenea, SRI mai invocă în materie de legislație care i-ar permite să aibă oameni la nivelul ANAF și un ordin CSAT secret, care însă nu poate ține loc de lege. SRI mai specifică faptul că ANAF ar fi fost instituția care a solicitat sprijinul SRI și oamenii săi.

„Specialiști militari din cadrul Serviciului Român de Informații au fost detașați la ANAF, la solicitarea acestei instituții, în conformitate cu prevederile Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare și ale Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în baza unei hotărâri CSAT clasificate. Specialiștii detasați au contribuit la creșterea gradului de expertiză analitică, la consolidarea unor mecanisme și proceduri de lucru unitare și, de asemenea, la asigurarea unor standarde superioare de integritate„, mai arată SRI în răspunsul pentru Mediafax.

„Directorul SRI, dl. Eduard Hellvig, în baza unei analize, a inițiat demersurile legale pentru încetarea detașării ofițerilor în cadrul ANAF. Instituția noastră apreciază evoluțiile pozitive înregistrate de ANAF si susține necesitatea continuării eforturilor pentru consolidarea capacitații administrative, inclusiv prin asigurarea unui nivel ridicat de integritate”, mai arată SRI.

Întrebat de decizia privind detașasarea ofițerilor SRI la ANAF și necesitatea unei astfel de măsuri, fostul președinte Traian Băsescu a răspuns pentru Mediafax că „depinde în ce domeniu că dacă este evaziune fiscală transfrontalieră, de bunăseamă, dacă banii se folosesc pentru armament, iarași, dacă se folosesc pentru droguri, iarăși. Este complicat. (…) Nu am ce să declar despre hotărârile CSAT. Ce vă pot spune cert este că nicio hotărâre CSAT nu permite încălcarea legii. Acum depinde dacă semnatarii protocoalelor, dacă există, au respectat legea. Asta este foarte important”.

În anul 2015, perioadă în care era premier, Victor Ponta a recunoscut că în cadrul ANAF acționeză și angajați ai Serviciului Român de Informații, vorbind chiar de 140 de ofițeri. „Bineînțeles că e adevărat. Direcția antifraudă lucrează cu toate instituțile statului. Unde e adevărat, e adevărat, unde e greșit, e propagandă”, a spus Victor Ponta.

Cu toate acestea nicio altă instituție nu a confirmat oficial prezența angajaților SRI în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală.

Până la această oră, CSAT, ANAF și Ministerul Finanțelor nu au răspuns solicitărilor MEDIAFAX.

Potrivit unor surse din sistem, tot în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală funcționează, pe baza aceleiași decizii CSAT și ofițeri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care participă activ, la fel ca și cei din SRI, la controalele echipelor DGAF. Nici Ministerul Afacerilor Interne nu a răspuns solicitării MEDIAFAX în legătură cu activitatea angajaților MAI în ANAF.

Întrebat dacă se va lua în discuție un posibil protocol dintre ANAF și SRI, Adrian Țuțuianu, șeful comisiei SRI, a declarat pentru MEDIAFAX că va fi discutată problema protocoalelor în perioada următoare în cadrul ședințelor comisiei.

Comisia de control al SRI va avea de răspuns la cea mai importantă întrebare, cea privind legalitatea deciziei CSAT și a participării ofițerilor SRI la descinderilor televizate ale DGAF, care până nu demult se numea Garda Financiară.