Stadiul contestațiilor în anulare în dosarele celebre, printre care Udrea, Bica sau Șova. Zi de foc la Înalta Curte în 20 mai

Elena Udrea, Alina Bica, Dan Șova, Constantin Niță, Rudel Obreja, Șerban Pop și Horia Simu se află în libertate începând din luna decembrie 2018, după ce instanța supremă a suspendat executarea pedepselor, ca urmare a admiterii în principiu a contestației în anulare (o cale extraordinară de atac), după decizia Curții Constituționale privind compunerea nelegală a completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Toți cei care au fost eliberați nu au avut interdicție de a părăsi țara.

Dacă în unele dosare, instanța supremă deja a pronunțat o soluție de rejudecare a apelului anulând pedepsele definitive, alte contestații așteaptă soluționarea. Ziua de 20 mai va fi una de foc la Înalta Curte, când se vor judeca dosarele celebre.

Cea mai recentă activitate din valul de contestații în anulare formulate este cea din 22 aprilie, când magistrații instanței supreme au suspendat procesul în care se judecă cererea Elenei Udrea de anulare a condamnării.

Decizia de suspendare a venit în contextul în care instanța a decis să transmită 3 întrebări Curții de Justiție a UE privind respectarea unei decizii CCR când sunt afectate interese financiare europene. Decizia privind suspendarea nu e definitivă. În acest dosar, fostul ministru Elena Udrea (în prezent în Costa Rica) a fost condamnată definitv la 6 ani de închisoare. A fost eliberată din penitenciarul din Costa Rica tot în decembrie 2018.

Fosta șefă DIICOT Alina Bica, la rândul ei în Costa Rica și tot eliberată din penitenciarul din acel stat ca urmare a contestației sale, a avut sorți de izbândă, întrucât instanța i-a admis cererea de rejudecare a apelului. Primul termen va avea în data de 20 mai. Astfel, se va rejudeca apelul din dosarul în care Bica a fost condamnată la 4 ani de închisoare cu executare pentru favorizarea făptuitorului. La termenul din 20 mai, fosta șefă DIICOT a fost citată de către magistrați. Cu toate acestea, într-o intervenție telefonică la un post de televiziune, Alina Bica a declarat că nu vrea să se mai întoarcă în România.

Tot pe 20 mai a fost stabilit termen pentru rejudecarea apelului din dosarul CET Govora, în cazul fostului ministru Dan Șova. Acesta era condamnat la trei ani de închisoare cu executare în dosarul CET Govora, însă a fost anulată pedeapsa în urma deciziei ICCJ. Acesta a fost, de fapt, primul proces în care instanța supremă a admis contestația în anulare, după valul de eliberări în baza acestora din decembrie 2018.

Rejudecarea apelului în dosarul fostului ministru al Energiei Constantin Niță va avea loc tot pe data de 20 mai. Judecătorii au desființat în totalitate decizia penală contestată și au anulat toate formele de executare dispuse în baza sentinței. Astfel, apelul declarat de Constantin Niță contra deciziei de condamnare se va rejudeca începând cu 20 mai, dată la care a fost citat și fostul ministru.

Niță a fost condamnat definitiv, în luna iunie 2018, de instanța supremă la patru ani de închisoare, în dosarul în care e acuzat că ar fi primit bani de la afaceristul Tiberiu Urdăreanu.

ICCJ a anulat definitiv și condamnările în dosarul fostului șef ANAF Șerban Pop și al omului de afaceri Horia Simu, termen pentru rejudecarea apelului fiind stabilit tot pentru 20 mai. Simu fusese condamnat la 4 ani de închisoare, iar Pop la 5 ani. Afaceristul Horia Simu a fost acuzat că i-a dat mită 230.000 de euro fostului șef al ANAF, Șerban Pop, pentru a interveni la șefa DIICOT, Alina Bica în scopul soluționării favorabile a unui dosar penal. Bica a fost achitată în cauză.

O astfel de cerere a formulat și Radu Mazăre. Fostul primar al Constanței, în prezent în Madagascar, a depus prin avocații săi o contestație în anulare față de decizia ÎCCJ prin care a fost condamnat definitiv la 9 ani de închisoare cu executare, în dosarul retrocedării plajelor. Contestația în anulare va fi judecată în data de 7 iunie 2019. Radu Mazăre se află, de la finele anului 2017, în Madagascar.

Judecătorii instanței supreme l-au condamnat, în 8 februarie, la 9 ani de închisoare cu executare pe fostul primar al Constanței.

Contestațiile în anulare au fost depuse după decizia Curții Constituționale din 7 noiembrie, în soluționarea, la sesizarea premierului, a conflictului juridic dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție. În sesizarea depusă la CCR se invoca refuzul Curții Supreme de a trage la sorți judecătorii din completurile de 5, după modificarea legii în acest an.

Curtea a decis însă că, din 2015, acestea legea a fost încălcată deoarece un complet de 5 judecători era format din 4 judecători trași la sorți și unul fiind membru de drept.