Stanciu și Tănăsescu consideră dezbaterea privind modificările aduse Codului Penal un „simulacru”

„Politica penală și procedural penală a statului nu poate fi dezbătută și votată într-o Cameră a Parlamentului într-o singură zi; ea reflectă starea și evoluția societății în contextul fenomenului infracțional, ea implică luarea unei decizii de natură legislativă care are repercusiuni deosebite asupra dezvoltării societății și nu reflectă o necesitate de moment. Ea nu trebuie să fie contradictorie sau să răspundă dorinței unei anumite opțiuni politice, ci trebuie să răspundă cerințelor societății, protejând interesele generale ale acesteia. Or, pentru aceasta, deputatul trebuie să aibă asigurată posibilitatea de a lua cunoștință de proiectul/ propunerea legislativă, amendamentele aduse, raportul și avizele comisiilor permanente, dar și de a se informa sau consulta cu alți actori politici sau instituționali; numai în aceste condiții își poate forma o opinie asupra problemei dezbătute și numai în aceste condiții votul său, eminamente politic, poate fi dat în deplină cunoștință de cauză. Prin urmare, se constată că deputații au fost puși în situația de a nu putea participa în mod real la dezbaterea parlamentară, aceasta fiind dusă în derizoriu, căpătând valențele unui simulacru”, arată oponia concurentă a celor două judecătoare, inclusă în motivarea deciziei CCR privind neconstituționalitatea modificărilor aduse Codului Penal.

Livia Stanciu și Simina Tănăsescu constată „conduita vădit arbitrară a legiuitorului”. Magistrații susțin că parlamentarii „ignoră, în mod constant, normele regulamentare și recomandarea Curții Constituționale potrivit căreia «parlamentarii, fie că provin din rândul majorității, fie că provin din cel al opoziției, trebuie să se abțină de la exercitarea abuzivă a drepturilor procedurale și să respecte o regulă de proporționalitate, de natură să asigure adoptarea deciziilor ca urmare a unei dezbateri publice prealabile», și, implicit, principiul exercitării cu bună-credință și în spirit de loialitate față de valorile constituționale a drepturilor procedurale parlamentare”.

Potrivit acestora, Curtea nu este chemată să verifice numai dacă a fost respectat Regulamentul Camerei Deputaților, ci dacă, prin conduita sa, forul legislativ a încălcat „garanțiile procedurale pe care le are la îndemână deputatul pentru a-și exercita mandatul în serviciul poporului, respectiv de a cunoaște amendamentele depuse, de a formula propriile amendamente și de a vota în cunoștință de cauză propunerea/ proiectul de lege”.

De asemenea, cei doi magistrați notează că regulamentul parlamentar trebuie să respecte cerințele privind claritatea și previzibilitatea normelor, „să fie un element regulator suplu, care, pe de o parte, să permită o libertate de acțiune parlamentarilor sau grupurilor parlamentare în acord cu dispozițiile art.69 din Constituție referitoare la caracterul reprezentativ al mandatului parlamentar, iar, pe de altă parte, să garanteze autorității legiuitoare posibilitatea de ași îndeplini rolul constituțional”. „Or, instrumentul juridic menit să asigure îndeplinirea atribuțiilor Parlamentului nu poate constitui o piedică în realizarea scopului său”, mai arată opinia celor două judecătoare.

„Desfășurarea procesului legislativ în cauza analizată denotă faptul că, încălcarea termenului de 5 zile din Regulament (s.n. termenul este de 5 zile întrucât Camera Deputaților a fost Cameră decizională), aspect care în sine nu atrage neconstituționalitatea extrinsecă a unui act normativ, a avut însă aptitudinea să ducă la imposibilitatea exercitării plenare a mandatului de deputat, în sensul că nu au putut fi luate la cunoștință amendamentele adoptate în comisia sesizată în fond și dezbătute în mod real, nu s-au putut depune sau s-a limitat extrem de sever dreptul deputaților de a depune amendamente și nu a fost exprimat un vot în deplină cunoștință de cauză. Practic, legiuitorul nu a respectat garanțiile pe care Regulamentul Camerei Deputaților le instituie în consacrarea mandatului reprezentativ prevăzut de Constituție, termenul de 5 zile, pus la dispoziția parlamentarilor membri ai Camerei decizionale, fiind anulat”, mai arată sursa citată.

Pe 29 iulie, Codul penal și Codul de procedură penală au fost declarate de CCR neconstituționale în ansamblul lor. Astfel, procesul de revizuire al Codurilor penale va trebui reluat. Curtea transmite că în cazul Codului de procedură penală Parlamentul nu a respectat limitele procedurii de reexaminare.

Curtea Constituțională a admis sesizările de neconstituționalitate formulate de PNL – USR și de președintele Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse de Parlament Codului Penal și Codului de Procedură Penală.