Statul pierde definitiv procesul cu frații Micula și are de plată peste 200 milioane euro
„Vineri seară s-a dat la Washington decizia în cererea de annulment (acțiunea în anularea hotărârii arbitrale , n.r.) făcută de România împreună cu Comisia Europeană împotriva rezultatului în procesul de la ICSID și toate cererile României și Comisiei Europene au fost respinse. Decizia este finală, iar statul nu mare are altă cale de atac pentru anularea deciziei. (…) Decizia este executorie în toate țările care intră sub competența ICSID”, a spus, sâmbătă pentru MEDIAFAX, Ioan Micula.
Suma pe care statul trebuie să o plătească a crescut constant începând din decembrie 2013, când s-a dat decizia în acest caz, atacată ulterior de stat și Comisia Europeană. Potrivit site-ului ICSID, numărul statelor contractante și semnatare este în prezent de 160.
„Suma este foarte mare, din cauza dobânzilor care s-au acumulat în ultimii doi ani. Sunt peste două sute și ceva de milioane de euro. În fiecare zi în care nu se plătește se adună câteva zeci de mii de euro”, a afirmat Ioan Micula.
Statul trebuie să respecte decizia ICSID, iar în caz contrar avocații au primit dispoziții să recupereze banii îndreptându-se împotriva activelor deținute de stat în țările care sunt parte a ICSID.
„Nu-i treaba noastră. Noi am dat această sarcină avocaților, care vor recupera. Poate ați auzit, acum câteva luni, dar atunci nu era finală chestia asta cu cererea de annulment, în Belgia s-a încercat executarea unor societăți ale statului (ROMATSA, n.r.). De data aia au scăpat și s-a ridicat suspendarea. Eu habar nu am avut ce au făcut avocații. Sunt executorii care au primit cazul, dacă statul plătește bine, dacă nu se adună dobânzi”, a spus omul de afaceri.
De la decizia din 2013 s-au adunat câteva zeci de milioane de euro în plus, la care se adaugă costuruile pe care le-a avut statul cu avocații, alte miloane de euro.
„Dacă plăteau atunci, scăpau de suma asta. Suma asta nu se va reduce niciodată, ea crește la o dobândă de câteva ori mai mare deât poate statul să se împrumute”, a mai declarat el.
În privința implicării Comisiei Europene, care a cerut României să nu plătească conform deciziei din 2013 și a intervenit în sprijinul României în cererea de anulare respinsă vineri de ICSID, Ioan Micula afirmă că implicarea executivului comunitar face parte din negocierile cu SUA în cadrul Parteneriatului transatlantic de comerț și investiții (Transatlantic Trade and Investment Partnership – TTIP).
„Uniunea Europeană folosește statul român ca să-și facă jocul politic cu TTIP. Nu Uniunea Europeană plătește, iar statul nu ascultă întotdeauna de Uniunea Europeană. De multe ori când Uniunea Europeană a spus statului să facă ceva a făcut pe dos”, a afirmat el.
Grupul de firme al fraților Micula are și un alt proces la ICSID cu statul român referitor la piața neagră a băuturilor alcoolice și în care daunele cerute sunt mult mai mari, a spus el.
„Asta nu e nimic pe lângă cazul pe care îl avem împotriva statului român cu piața neagră a băuturilor alcoolice, unde experții internaționali au găsit niște sume foarte mari pe care le pierdem. Am investit 2,5 miliarde de euro în fabrici, în distribuție și în branduri, dar nu putem să le folosim pentru că este piața neagră peste 90%. Statul român nu ia nicio măsură, funcționarii statului nu sunt deloc interesați. (…) Nu poți să pui taxă, iar unii să plătească și alții nu. Iar alții sunt protejați pe față de funcționari ai statului sau de cei care au interes. (…) Când am pornit aceste fabrici, în primul an lucram la 80% din capacitatea fabricilor băuturi alcoolice, iar acum lucrăm sub 2%. Nu poți să concurezi când în piața neagră prețurile sunt de 3-4 ori mai mici. (…) Mergeți în orice piață din București, găsiți țuică, pălincă, dar de fapt este alcool importat care se diluează cu apă și se mai bagă așa niște arome”, a mai declarat, pentru MEDIAFAX, Ioan Micula.
Frații Ioan și Viorel Micula, proprietarii European Food, au câștigat în decembrie 2013, la Curtea de Arbitraj de la Washington, un proces intentat statului român în urma sistării programului de facilități fiscale ei urmând să primească circa 376 milioane lei, plus penalități.
La 11 decembrie 2013, suma totală datorată de statul român reclamanților se ridica la 791,88 milioane de lei (178 milioane euro), potrivit Comisiei Europene.
Comisia Europeană a informat însă autoritățile române, la 31 ianuarie 2014, că orice plată de despăgubiri ar constitui un nou ajutor de stat și trebuie comunicată Comisiei. În februarie 2014, autoritățile române au informat CE că au plătit parțial despăgubirea prin compensarea daunelor cu taxele datorate de unul dintre reclamanți, respectiv European Food SA. Suma compensată este în valoare de 337,492 milioane lei (76 milioane euro). România a solicitat atunci clarificări Comisiei despre posibilitatea de a plăti diferența unei persoane fizice (fraților Micula sau oricărei alte persoane fizice desemnate).
În urma informațiilor suplimentare solicitate României, în martie 2014, CE a avertizat la 1 aprilie că ar putea emite un ordin de suspendare a plății despăgubirilor, pentru a se asigura că nu vor fi acordate noi ajutoare de stat. Comisia a informat România, în 26 mai 2014, că a decis emiterea ordinului de suspendare, obligând România să suspende orice acțiune care ar putea duce la plata restului depăgubirilor, întrucât ar reprezenta ajutor ilegal de stat, până la o decizie finală a compatibilității acelui ajutor de stat cu piața internă.
În urma unei investigații amănunțite, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că suma plătită de România celor doi investitori suedezi drept despăgubire ca urmare a anulării unei scheme de ajutor pentru investiții încalcă normele UE privind ajutoarele de stat. Beneficiarii trebuie să ramburseze toate sumele deja primite, care sunt echivalente cu cele acordate în cadrul schemei de ajutoare care a fost anulată.
România, prin Ministerul Finanțelor Publice, a introdus în anul 2014 o acțiune în anularea hotărârii arbitrale din decembrie 2013.
În iunie anul trecut, CE a lansat proceduri de infrigement împotriva a cinci state, printre care România și Suedia, solicitându-le să renunțe la tratatul bilateral de investiții care încalcă acquis-ul comunitar, tratat ce a permis fraților Micula să dea România în judecată la Curtea de Arbitraj de la Washington.
În septembrie 2015, ROMATSA a fost notificată de către EUROCONTROL cu privire la existența unui act de executare silită transmis de către un executor judecătoresc belgian asupra fondurilor cuvenite regiei, în urma prestării de servicii de trafic aerian, cauzată de procesul dintre frații Micula și statul român. ROMATSA a ajuns în imposibilitatea de a încasa banii de la EUROCONTROL pentru serviciile de navigație aeriană furnizate, după ce frații Viorel și Ioan Micula au obținut într-o instanță din Belgia, în urma unui litigiu cu statul român, o decizie de poprire pentru fonduri de până la 85 milioane de euro, echivalând cu circa jumătate din încasările regiei pe un an.
Sechestrul a fost ridicat la finele lunii ianuarie, după ce ROMATSA a obținut la un tribunal din Belgia o decizie favorabilă la contestația depusă împotriva executării silite de către frații Micula a veniturilor pe care regia le încasează de la EUROCONTROL.
Tot în cazul despăgubirilor cerute de cei doi oameni de afaceri, Curtea Constituțională a decis, la mijlocul lunii decembrie, în favoarea statului român în disputa cu frații Micula, urmând ca în urma deciziei Ministerul Finanțelor să nu fie nevoit să să le mai plătească încă o dată suma de 376 milioane lei și dobânda aferentă, așa a dispus tribunalul ICSID, cu sediul la Washington, hotărârea fiind definitivă.
Procesul a fost deschis în anul 2005 la ICSID, Curtea de Arbitraj de pe lânga Banca Mondială, cea mai înaltă instanță judecătorească pentru litigiile economice.
Frații Ioan și Viorel Micula, care au și cetățenie suedeză, au susținut că statul român nu și-a respectat angajamentele referitoare la protecția reciprocă a investițiilor cuprinse în acordul bilateral dintre Suedia și România.
Printr-o hotărâre arbitrală pronunțată în decembrie 2013 s-a constatat că, prin retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investițiilor, cu patru ani înainte de expirarea sa prevăzută pentru 2009, România a încălcat un tratat bilateral de investiții dintre România și Suedia. Instanța de arbitraj a obligat România să îi despăgubească pe reclamanți, doi investitori cu cetățenie suedeză, pentru că aceștia nu au beneficiat în întregime de schemă, se arată în comunicatul Comisiei.
Schema de încurajare a investițiilor retrasă a favorizat în mod selectiv anumiți investitori și, prin urmare, a fost considerată incompatibilă cu normele UE privind ajutoarele de stat, potrivit Comisiei Europene. Prin faptul că a plătit despăgubiri reclamanților, România le-a acordat de fapt acestora avantaje echivalente cu cele furnizate prin schema de ajutoare anulată. Comisia a concluzionat, prin urmare, că despăgubirile plătite constituie ajutor de stat incompatibil și trebuie să fie rambursate de către beneficiari.
La 1 februarie 1993, România a semnat Acordul european care instituie o asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și statele sale membre, pe de altă parte. În temeiul acestui acord, România a fost obligată să respecte normele privind ajutoarele de stat chiar înainte de aderarea sa la UE.
În 1998, România a instituit o schemă de ajutoare de stat pentru a atrage investiții în regiunile defavorizate asigurând, printre alte avantaje, reduceri fiscale și scutiri sau restituiri de taxe vamale la materiile prime. Schema trebuia să rămână în vigoare timp de 10 ani de la data la care o regiune era desemnată în mod oficial ca defavorizată. Ca parte a procesului de aderare la UE și în vederea alinierii schemelor de ajutoare de stat incompatibile la normele UE privind ajutoarele de stat, România a anulat schema în cauză în 2005, deoarece stimulentele oferite în cadrul schemei au fost considerate ajutor pentru funcționare incompatibil.