Strângere de semnături pentru redeschiderea şcolilor, în Timișoara: „Activitatea online nu este spre binele copiilor”
Asociația Şcolilor Particulare din Timișoara a creat o petiţie prin care solicită prefectului redeschiderea şcolilor. Liderii asociației afirmă că numărul infectărilor este mic, raportat la numărul de elevi.
Timișoara: Peste 40.000 de elevi şi preşcolari învață online în această perioadă
În Timişoara, peste 40.000 de elevi şi preşcolari învață online în această perioadă, relatează Mediafax.
Ioana Haţegan are două fete: Flavia şi Alma. Amândouă învaţă la Motessori Haus, școală care acum este închisă. Ca avocat de M&A, Ioana lucrează mai mult de acasă, aşa că îşi poate supraveghea copiii. A ajuns la concluzia că orice sistem este perfectibil: şi şcoala face-to-face şi cea pe internet. Cel mai mult contează gradul de implicare, atât al profesorului, cât şi al copilului.
„Copiii noştri, pe de-o parte, sunt foarte adaptabili, pentru că au vârsta la care realmente se pot adapta la orice, iar pe de altă parte sunt nişte victime ale modului în care noi, ca adulţi, nu ştim să gestionăm ceea ce se întâmplă. În orice fel s-ar face şcoala, haideţi s-o facem cu bucurie şi cu dorinţa de a învăţa, cu dorinţa de a interacţiona”, afirmă Ioana Haţegan.
Nu de aceeaşi părere este Alma, care şi-ar dori să facă şcoală în sistem tradiţional. Îi e dor să îşi vadă în față colegii şi profesorii, nu pe ecranul laptopului.
„Şcoala online este puţin mai complicată, poţi să ai probleme cu laptopul. Nu mi se pare că înţelegi aşa bine. Îmi plăcea mult mai mult să lucrăm în echipe la teme, sau în alte părţi. Profesorii ne puneau să ne jucăm jocuri împreună, la şcoală, dar acum nu se mai poate. Suntem online. Dar şi dacă eram la şcoală nu se putea, pentru că trebuie să respectăm distanţarea”, spune Alma, elevă în clasa a V-a.
Aceasta are un sprijin în managerii şcolilor private. Aceştia au făcut o petiţie prin care cer prefectului redeschiderea şcolilor. Aceștia spun că numărul infectărilor este mic, raportat la numărul de elevi.
„Considerăm că este o măsură foarte necesară, pentru că nu are neapărat o bază legală şi este cel mai bine pentru copii ca să vină în continuare la grădiniţă şi la şcoală. Activitatea online nu este o activitate care este spre binele copiilor, în special cei mici, de grădiniţă, care necesită o mult mai mare atenţie directă asupra lor”, explică Lucian Motoş, reprezentant al Asociaţiei Şcolilor Particulare.
Conform unui raport al OMS, din octombrie, copiii şi adolescenţii reprezintă 8% din totalul cazurilor de coronavirus, iar absenţa şcolară afectează echitatea, educaţia, sănătatea şi dezvoltarea copilului.
Sondaj: Doi din trei profesori spun că au nevoie de cursuri de perfecţionare pentru a putea preda online
Două treimi (66,2%) dintre cadrele didactice afirmă că au nevoie de cursuri de perfecţionare pentru a putea preda online. În plus, aproape jumătate (45,7%) dintre profesori spun că autorităţile locale nu au sprijinit deloc şcoala în această perioadă, arată un sondaj care măsoară gradul de eficiență al sistemului românesc de învățământ în fața restricțiilor impuse din cauza pandemiei de coronavirus.
Conform sondajului, 16,8% dintre repondenţi spun că unităţile de învăţământ nu au pus la dispoziţia cadrelor didactice măşti şi materiale igienico-sanitare, în timp ce 37% dintre cadrele didactice care au răspuns la chestionar au fost obligate să-şi achiziţioneze un laptop/tabletă pentru a putea preda.
În același timp, unul din trei profesori (33%) spune că a plătit din propriul buzunar peste 1.000 de lei pentru a putea preda online.
„Doar 54,2% dintre repondenţi afirmă că autorităţile locale au venit în ajutorul şcolilor. Cele mai multe dintre acestea au asigurat măşti de protecţie şi materiale igienico-sanitare. Sunt însă şi destul de multe unităţi administrativ-teritoriale care au achiziţionat laptopuri/tablete pentru cadrele didactice şi/sau pentru elevi şi care au montat echipamente pentru predarea în sistem hibrid şi online (proiectoare, table inteligente, camere web etc.)”, scrie într-un comunicat al Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, care a condus sondajul.