„M-am uitat pe unele experimente numerice și unul dintre acestea, în condițiile unui scenariu pesimist pentru perioada 2021 – 2050, deci nu foarte departe, a simulat temperaturi care au ajuns, e adevărat, de puține ori, chiar la 50 de grade Celsius în sudul țării. Atenție, este vorba de o probabilitate mai mică de producere. O maximă zilnică care se regăsește în datele simulate o dată sau de două ori, dar, totuși, faptul că modelul ne arată o astfel de temperatură trebuie să ne pună pe gânduri.(…) Trebuie să privim aspectul acesta: cum putem, în condițiile respective, să trăim totuși bine și să ne dezvoltăm? Se poate, cu știință”, afirmă Roxana Bojariu, director al Departamentului de Climatologie din cadrul ANM.
Referitor la schimbarea bruscă a vremii, produsă la începutul săptămânii în țara noastră, Roxana Bojariu a precizat că, luni, în România au fost mai multe anotimpuri într-o singură zi.
„Am avut o zi extraordinară, am avut temperaturi de +33,4 grade Celsius în zona sud estică și am avut apoi, peste câteva ore, la Arad, în vest, temperaturi de 1-2 grade. Am avut practic o împărțire a țării în mai multe anotimpuri într-o singură zi. Asta arată și complexitatea climei României (…). Noi nu suntem ca Olanda, o zonă joasă, lângă ocean, unde lucrurile pot fi ușor moderate. Avem lanțul carpatic care este o barieră în aceste circulații atmosferice, avem vecinătatea mării, avem un sistem foarte divers de soluri. Ar fi nevoie de mult mai multe experimente numerice și de cercetare mult mai susținută”, atrage atenția Bojariu, adăugând că sunt necesare mai multe fonduri pentru susținerea cercetării în România, pe toate palierele.
Anotimpurile nu mai sunt precum cele de acum câteva decenii. Mersul lor este determinat de poziția României pe glob, pe de-o parte, și pe de altă parte, de înclinarea axei Pământului pe planul orbitei în jurul Soarelui, care se modifică la câteva zeci de mii de ani. Structura și caracteristicile anotimpurilor sunt, însă, într-o modificare față de ceea ce erau acum câteva decenii.
„Există o tendință care se vede deja în statisticile noastre de declanșare mai timpurie a primăverii… Nu în fiecare an se întâmplă așa, dar din ce în ce mai frecvent, primăvara devine mai timpurie, vara se lungește în septembrie și avem o tendință de creștere a temperaturii în toate anotimpurile, mai puțin toamna, unde, încă, zgomotul este mare și semnalul încă nu trece zgomotul natural, dar experimentele numerice arată că, în următorii ani și decenii, și toamna vom avea la nivelul României tendințe de creștere a temperaturii”, a adăugat directorul Departamentului de Climatologie din cadrul ANM.
Citește continuarea pe Descoperă.ro!
Foto: Hepta