„Studenți, ocupați amfiteatrele!” 8 centre universitare s-au alăturat MIȘCĂRII OCCUPY: Timișoara, București, Iași, Cluj-Napoca, Galați, Reșița, Oradea și Suceava

Vlad D. Cherecheș, vicepreședinte al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România și organizator al mișcării Occupy de la Universitatea de Vest din Timișoara, spune că protestul e pe termen nelimitat și că vor încerca să-i determine pe guvernanți să le rezolve problema. „Noi, la Timișoara, stăm permanent în amfiteatru, sunt tot timpul cam 10 oameni, dar am mers și în cămine, unde organizăm dezbateri”, a spus Vlad D. Cherecheș pentru gândul. La Timișoara, începând de marți, zeci de studenți au ocupat amfiteatrul A13 din cadrul Universității de Vest din Timișoara. În fiecare seară, aceștia dezbat problemele cu care se confruntă sistemul de învățământ românesc, cântă, se uită la filme, iar o parte din studenți chiar și dorm în amfiteatru.

În toate marile centre universitare studenții organizează consultări ca să stabilească ce formă vor lua protestele lor de acum înainte. Unii dintre ei au propus să vină în număr mare la București. Asta după ce negocierile cu ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, au eșuat.

„Din păcate, nici de această dată nu s-a ajuns la o concluzie clară și fezabilă înspre rezolvarea problemelor semnalate de studenți, ba mai mult, Ministerul Educației a repetat aceleași promisiuni făcute de 3 ani, care cel mai probabil nu se vor transpune în acțiuni concrete. În aceste condiții, studenții au decis că vor continua și intensifica acțiunile de protest. La acest moment, 8 centre universitare s-au alăturat acțiunilor de occupy: Timișoara, Galați, București, Iași, Cluj-Napoca, Reșița, Oradea și Suceava”, au spus studenții imediat ce au ieșit din biroul ministrului Educației.

Foto: pagina de Facebook Studenții ocupă universitățile

Studenții vor reacordarea dreptului de a participa într-un procent de 25% din totalitatea electoratului în alegerea rectorilor, drept pe care ei l-au pierdut în anul 2011, când a intrat în vigoare actuala Lege a Educației Naționale. Studenții cer acest lucru ținând cont că anul universitar 2015-2016 este anul în care se desfășoară alegerile pentru rectori. Pentru că primele alegeri pentru rectori vor începe în curând, studenții cer guvernului adoptarea unei ordonanțe de urgență care să modifice legea și care să redea acest procent studenților sau aprobarea unui proiect de lege în Parlament în procedură de urgență.

O altă revedendicare a protestatarilor este legată de finanțarea educației, cu toate că reprezentanții ministerului le-au spus că, în ultimii ani, bugetul educației a crescut. Pe de altă parte, studenții susțin că nu au beneficiat în niciun fel de această creștere și nu au crescut investițiile în servicii studențești, nu au crescut bursele, nu s-au făcut investitii importante în laboratoare, în timp ce taxele s-au majorat de la an la an.

Foto: pagina de Facebook Studenții ocupă universitățile

„A trecut mult prea mult timp în care părerile studenților nu mai sunt ascultate, pâna și la întâlnirile cu ministerul ni se promit același lucruri de ani de zile, însă fără un rezultat palpabil. Dezastrul din mediul universitar cauzat în principal de slaba finanțare a educației și faptul că în continuare studenții nu au un cuvânt de spus în ceea ce privește cine va conduce universitatea timp de 4 ani de zile, ne îndeamnă să recurgem la presiuni din ce în ce mai mari pentru ca vocea noastră să conteze realmente. La acest moment suntem 8 centre care protestează, vom fi și mai multi și vom recurge la acțiuni și mai drastice dacă va fi nevoie”, spune Cristi Popescu, Presedinte ANOSR.

Pe de altă parte, ministrul Educației îi contrazice pe studenți și susține că „discuțiile au avut loc într-un cadru pozitiv, consultările dintre minister și partenerii săi de dialog fiind un standard de normalitate în demersurile de modernizare și dezvoltare a învățământului românesc”. Protestatarii sunt însă extrem de nemulțumiți de rezultatul negocierilor și spun că multe dintre răspunsurile primite sunt evazive și nu rezolvă problemele pe care ei le ridică.

Gândul vă prezintă fiecare revendicare a studenților și răspunsul pe care ministrul Sorin Cîmpeanu l-a dat cererilor lor

Studenții cer: Creșterea finanțării educației și asumarea reală de către Parlamentul și Guvernul României a alocării a 6% din PIB pentru Educație, așa cum prevede legea;

Ministrul le răspunde: În anul 2015, efortul bugetar pentru învățământul superior este în creștere semnificativă în raport cu ultimii 3 ani, fiind cel mai mare de până acum și reprezentând cea mai mare creștere procentuală a unui buget al educației în țările UE din ultimii 5 ani (cu 2,05 mld. Euro în plus față de 2012). Suntem conștienți însă că un proces didactic de calitate presupune și resurse financiare pe măsură, iar MECȘ face eforturi pentru majorarea constantă a bugetului educației.

Studenții cer: Includerea studenților în proporție de 25% din electori în alegerea rectorilor, a decanilor și includerea acestora în aceeași proporție în Consiliile Departamentelor din facultăți – locul în care se iau decizii cu privire la curricula și planurile de învățământ;

Ministrul le răspunde: Conform prevederilor din Legea Educației Naționale nr. 1/2011, principiilor stipulate în Carta Universitară și metodologiilor proprii de alegeri în instituțiile de învățământ superior, se respectă reprezentativitatea pe facultăți, departamente, secții/linii de predare, programe de studii pentru toate structurile de conducere. Reprezentativitatea studenților este asigurată conform legii, în Consiliul facultății, în proporție de cel puțin 25%. În Consiliul facultății sunt validați candidații pentru funcția de decan, care ulterior sunt selectați prin concurs public. În prezent, Legea Educației statuează, de asemenea, un raport de 25% pentru studenți în procesul de stabilire a structurii Senatului. Toți reprezentanții studenților, cuprinși în structurile de conducere ale instituțiilor de învățământ superior, votează pentru alegerea rectorului. Schimbarea acestor reglementări se poate realiza doar prin modificarea Legii Educației, însă prin metodologia proprie de alegeri, în interiorul cadrului legal existent, universitățile pot crea condițiile necesare pentru ca studenții să fie reprezentanți în proporție de 25% în procedura de alegere a rectorului.

Studenții cer: Creșterea investițiilor în servicii pentru studenți: creșterea burselor, în special a burselor sociale, investiții în construcții de noi cămine și cantine și investiții în repararea și modernizarea celor existente;

Ministrul le răspunde: Pentru învățământul universitar de licență și master se acordă trei tipuri de burse: de performanță, de merit și sociale. Cuantumul burselor este stabilit de Senatul universitar, iar fondul de burse pe universitate se stabilește prin înmulțirea alocației unitare/student eligibil (curs de zi) cu numărul total de studenți eligibili. Pentru învățământul superior, bugetul alocat în 2014 a fost de 2,562 miliarde de lei (din care finanțarea de bază – 1,788 miliarde lei), restul fiind alocat ca finanțare complementară pentru achiziția de materiale și echipamente, fonduri de cercetare, respectiv fonduri sociale (incluzând bursele de studiu și bursele speciale, subvențiile pentru cazarea și masa studenților). În plus, universitățile au beneficiat de finanțare prin proiecte în cadrul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), în total fiind susținute, până în prezent, numai pentru studii doctorale, peste 8.000 de persoane, care au primit burse cuprinse între 1.850 și 2.200 lei/lună, pe o durată de 36 de luni. Studenții pot beneficia de burse și în cadrul studiilor de master și licență (pentru participarea la stagii de practică, de exemplu), dar și pentru studii postdoctorale.

Studenții cer: Implementarea reală a unui învățământ centrat pe student, profesorii nemaifiind simpli oratori a unor cursuri prăfuite de timp, ci cei care creează medii de învățare pentru studenți pentru ca aceștia să dobândească abilități și competențe, învățând cum să folosescă informațiile de la curs, nu doar să le reproducă;

Ministrul le răspunde: MECȘ încurajează centrarea procesului didactic pe student, la toate nivelurile de învățământ, sprijinind instituțiile de învățământ superior în asigurarea condițiilor optime de viață și de studiu pentru studenți. În procesele de evaluare și asigurare a calității, atât la nivel intern, cât și extern, centrarea pe student este un criteriu important. De asemenea, prin POSDRU, au fost finanțate proiecte care au în vedere formarea cadrelor didactice, dezvoltarea programelor de studii centrate pe competențe și ancorarea acestora în realitățile mediului socio-economic.

Studenții cer: Reforma curriculară din universități, pentru a face programele de învățământ relevante pentru piața muncii și pentru nevoile și interesele studenților de azi;

Ministrul le răspunde: Autonomia universitară dă dreptul comunității universitare să își stabilească misiunea, strategia instituțională, structura, activitățile, organizarea și funcționarea proprie și gestionarea resurselor materiale și umane, cu respectarea strictă a legislației în vigoare. Primii actori implicați în acest proces sunt facultățile, care trebuie să-și consolideze capacitatea de modernizare a curriculei, în vederea corelării cu cerințele pieței muncii și ale societății bazate pe cunoaștere. Trebuie menționat și rolul important pe care Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior, instituție independentă în care sunt cuprinși reprezentanții studenților, îl are inclusiv în asigurarea calității conținuturilor programelor de studii, dar și al evaluării relevanței în raport cu cerințele mediului socio-economic.

Studenții cer: Implicarea studenților în toate procesele de asiguare a calității, la nivel intern și extern, atât la evaluari ale instituțiilor de învățământ superior, cât și în evaluări ale programelor de studii;

Ministrul le răspunde: Legea Educației Naționale statuează faptul că studenții sunt parteneri cu drepturi depline în procesul de asigurare a calității, fiind direct implicați în activitățile de evaluare internă și externă a calității, atât în privința programelor de studii, cât și a serviciilor oferite de instituțiile de învățământ superior. În ceea ce privește evaluarea internă a calității educației, studenții sunt implicați în realizarea raportului de autoevaluare instituțională și își pot exprima punctul de vedere pe parcursul procesului de evaluare externă. Totodată, prin reprezentanții din Consiliul de Administrație și din Senatul universitar, studenții sunt implicați în luarea deciziilor cu privire la derularea procesului educațional.

Studenții cer: Respectarea de către universități și Ministerul Educației și Cercetării Științifice a „Statutului Studentului”, care conține toate drepturile și obligațiile studenților, și depunerea de eforturi pentru sancționarea universităților care încalcă flagrant drepturile studenților;

Ministrul le răspunde: MECȘ a efectuat toate demersurile pentru implementarea prevederilor ordinului de ministru nr. 3666/2012 privind Codul drepturilor și obligațiilor studentului. În acest sens, a solicitat instituțiilor de învățământ superior elaborarea propriilor coduri. Ministerul monitorizează și intervine atunci când sunt sesizate disfuncționalități în respectarea drepturilor studenților. De asemenea, organizațiile studențești reprezintă un partener de dialog al Ministerului Educației, fapt certificat recent, odată cu înființarea, prin ordin de ministru, a Consiliului consultativ pentru Învățământ Superior, în care se regăsesc reprezentanți ai studenților.

Studenții cer: Respectarea dreptului la liberă exprimare a studenților de către universități și Ministerul Educației și Cercetării Științifice, prin asumarea rolului de cultivator al spiritului critic în rândul noilor generații, în contextul în care tot mai mulți studenți care au curajul să spună problemele din universități sau mediul universitar românesc sunt sancționați.

Ministrul le răspunde: Respectarea dreptului la libera exprimare este garantată de Constituția României. De asemenea, Legea Educației Naționale statuează acest principiu în baza căruia studenții au dreptul să își exprime liber opiniile academice, în cadrul instituției de învățământ în care studiază. Atunci când au fost semnalate acazuri de nerespectare a acestui drept (exemple: Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și Universitatea din București), Ministerul Educației a intervenit ferm și prompt pentru reinstaurarea legalității.