Studenții continuă să ocupe un amfiteatru al UBB la Cluj și vor picheta și sediul Prefecturii

Peste 70 de studenți de la UBB, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN), Universitatea de Arte și Design (UAD) și Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) „Iuliu Hațieganu” au ocupat, joi seară, amfiteatrul „Nicolae Mărgineanu”, din cadrul Facultății de Psihologie al UBB și au dezbătut, în cursul nopții de joi spre vineri, problemele specifice educației și cele privind drepturile studenților.

Printre revendicările lor se numără alocarea a 6% din PIB pentru educație, includerea studenților în proporție de 25% în procesele de luare a deciziilor din universități, creșterea investițiilor în servicii pentru studenți, creșterea burselor studențești.

Președintele Organizației Studenților din UBB (OSUBB), Oana Onicaș, a declarat, vineri dimineață, corespondentului MEDIAFAX că protestul continuă și că studenții nu vor părăsi sala ocupată.

EXTERNE Un om al străzii din Germania a trecut de la agonie la extaz și invers, după ce a primit o MOȘTENIRE mare. S-a îmbătat și a pierdut banii într-o gară

20:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

„Am ocupat amfiteatrul de la Facultatea de Psihologie, iar pe durata nopții am dezbătut problemele din educație și revendicările noastre. Vineri, de la ora 11.00, vom picheta Prefectura Cluj și vrem ca acțiunea de «occupy» să continue. Ne dorim să rămânem în sala de la Facultatea de la Facultatea de Psihologie și pe durata weekend-ului și atâta timp cât va fi nevoie”, a spus Onicaș.

Potrivit acesteia, în cazul în care în amfiteatru vor avea loc cursuri, studenții care protestează vor rămâne în partea din spate a sălii și nu vor deranja procesul educațional.

Ministrul Educației și Cercetării Științifice, Sorin Cîmpeanu, a discutat, joi, cu liderii Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), după ce în mai multe centre universitare din țară au început activități de „occupy” în amfiteatre, studenții fiind nemulțumiți, printre altele, de subfinanțarea educației.

Ministrul Sorin Câmpeanu a spus, la finalul întâlnirii, că le-a explicat studenților, pe puncte, reglementările care pot fi adoptate în sistemul universitar.

„Au formulat o serie de opt puncte care sunt de interes pentru studenții din universitățile românești. Înainte de toate, aș vrea să vă spun că aceste consultări sunt absolut necesare și binevenite. Întotdeauna am fost promotorul ideii de reglementări sustenabile în domeniul educației. Aceste măsuri nu pot fi luate, nu pot fi adoptate decât în urma consultării tuturor actorilor din sistemul de educație: profesori, studenți, sindicate, asociația elevilor, asociații ale părinților și reprezentanți ai mediului socio-economic, care beneficiază de formarea din sistemul de educație. Un al doilea lucru este acela al principiului consolidării legăturilor dintre sistemul de educație și piața muncii. În acest context, aceste întâlniri sunt binevenite. Cât privește cele opt puncte propuse și acceptate de noi pe agenda discuțiilor, vă precizez că o educație de calitate nu se poate face fără resurse financiare. Am promovat întotdeauna acest aspect. În același timp, însă, față de anul 2012, avem un buget al educației cu două miliarde de euro mai mare. Bugetul educației pe 2015, raportat la bugetul educației pe 2012, când am avut 2,8 la sută din PIB, 2013 – 2,9 la sută, 2014 – 3,2 la sută și 2015 – 3,7 la sută din PIB. Referitor la solicitarea studenților de a avea o reprezentare de 25 la sută, și în momentul de față legislația prevede o reprezentare de minimum de 25 la sută a studenților în consiliile profesorale și de 25 la sută la senatele universităților. Sunt organismele de conducere ale fiecărei universități”, preciza Sorin Cîmpeanu.

La rândul său, liderul ANOSR, Cristi Popescu, s-a declarat nemulțumit de rezultatul discuției cu ministrul Educației și a spus că studenții sunt hotărâți să-și continue protestele, mergând până la greva foamei și neparticiparea la examene.

Lista de revendicări a studenților cuprinde creșterea finanțării educației și asumarea reală de către Parlament și Guvern a alocării a 6% din PIB pentru educație, așa cum prevede legea; includerea studenților în proporție de 25% din electori în alegerea rectorilor, a decanilor și includerea acestora în aceeași proporție în consiliile departamentelor din facultăți – locul în care se iau decizii cu privire la curriculă și planurile de învățământ; creșterea investițiilor în servicii pentru studenți: creșterea burselor, în special a burselor sociale, investiții în construcții de noi cămine și cantine și investiții în repararea și modernizarea celor existente; implementarea reală a unui învățământ centrat pe student, profesorii nemaifiind simpli oratori ai unor cursuri prăfuite de timp, ci cei care creează medii de învățare pentru studenți pentru ca aceștia să dobândească abilități și competențe, învățând cum să folosescă informațiile de la curs, nu doar să le reproducă.

Pe aceeași listă se regăsesc reforma curriculară din universități, pentru a face programele de învățământ relevante pentru piața muncii și pentru nevoile și interesele studenților de azi; implicarea studenților în toate procesele de asigurare a calității, la nivel intern și extern, atât la evaluări ale instituțiilor de învățământ superior, cât și în evaluări ale programelor de studii; respectarea de către universități și Ministerul Educației și Cercetării Științifice a „Statutului Studentului”, care conține toate drepturile și obligațiile studenților, și depunerea de eforturi pentru sancționarea universităților care încalcă flagrant drepturile studenților; respectarea dreptului la liberă exprimare a studenților de către universități și Ministerul Educației, prin asumarea rolului de cultivator al spiritului critic în rândul noilor generații, în contextul în care tot mai mulți studenți care au curajul să spună problemele din universități sau mediul universitar românesc sunt sancționați.