Prima pagină » Știri » STUDIU. 72% dintre bucureșteni ar vota la refendum pentru eutanasierea câinilor

STUDIU. 72% dintre bucureșteni ar vota la refendum pentru eutanasierea câinilor

STUDIU. 72% dintre bucureșteni ar vota la refendum pentru eutanasierea câinilor
Aproape trei sferturi din bucureștenii care declară că vor participa la referendumul privind eutanasierea câinilor maidanezi vor răspunde „da", iar 54 la sută cred că aceasta este singura variantă pentru rezolvarea problemei, arată un studiu realizat de IRES.

Aproape trei sferturi din bucureștenii care declară că vor participa la referendumul privind eutanasierea câinilor maidanezi vor răspunde „da”, iar 54 la sută cred că aceasta este singura variantă pentru rezolvarea problemei, arată un studiu realizat de IRES.

Locuitorii Capitalei înclină spre soluția radicală în problema câinilor fără stăpân după ce un copil de 4 ani a murit sfâșiat de maidanezi. Ei sunt de acord cu eutanasierea, dar și cu decizia organizării unui referendum care să decidă soarta câinilor comunitari.

Concluziile reies dintr-un sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES în data de 5 septembrie 2013, pe un eșantion reprezentativ pentru populația municipiului București.

99% dintre cei chestionați au declarat că au luat la cunoștință de decesul copilului de 4 ani în urma mușcăturilor unui câine, dar și de dezbaterea care a urmat pe această temă. O analiză a notorietății incidentului arată că rezidenții din sectoarele 1 și 6 ale Capitalei sunt cei mai informați sub acest aspect.

Autoritățile locale, principalii vinovați

Vinovăția pentru acest eveniment este împărțită între vinovați generici (autorități, oameni în general etc.) sau specifici (Primarul Capitale, bunica sau familia copilului). Astfel, ierarhia privind vinovăția plasează pe primul loc autoritățile locale, dar pe locul secund se află bunica celui decedat. Pe lista vinovaților se mai află:  autoritățile naționale, ONG-ul care avea în responsabilitate câinii, oamenii în general, primarii, câinii, familia/părinții copilului, autoritățile în general, iubitorii de animale/persoanele care hrănesc câinii, proprietarul terenului sau primarul Capitalei, Sorin Oprescu.

Ideea organizării unui referendum în Capitală pe problema câinilor fără stăpân este cunoscută de 93% dintre respondenți, iar peste jumătate dintre cei care au auzit despre referendum au o părere bună și foarte bună despre inițiativa consultării populației. Analiza gradului de informare arată că tinerii între 18 și 35 de ani, persoanele cu studii elementare și rezidenții din sectorul 5 sunt mai puțini informați cu privire la organizarea referendumului, în timp ce ponderea este ce mai ridicată în rândul persoanelor de peste 65 de ani și la nivelul locuitorilor din sectorul 6 al Capitalei. Bărbații, respondenții cu vârste între 18 și 35 de ani, persoanele cu studii elementare și bucureștenii care locuiesc în sectorul 5 sunt cei care au o părere bună și foarte bună despre organizarea referendumului.

Șase din zece bucureșteni vor participa la referendum

Peste 6 din 10 locuitori ai Capitalei declară că vor participa cu siguranță la referendumul privind problema câinilor fără stăpân, iar ați 12% plasează participarea lor sub semnul probabilității. 17% dintre respondenți susțin că nu vor merge, cu siguranță, la vot. Bărbații, persoanele între 51 și 65 de ani, cei cu studii superioare și rezidenții din Sectorul 4 sunt categoriile în rândul cărora procentele de participare sigură la vot sunt cele mai crescute.

72% dintre respondenții care declară că vor participa la referendum (76%) sunt de acord cu eutanasierea câinilor fără stăpân, iar o cincime dintre ei spun că nu vor fi de acord cu propunerea autorităților. În favoarea eutanasierii anticipează că vor vota cu precădere bărbații, persoanele între 18 și 35 de ani sau rezidenții din Sectorul 3 al Capitalei.

Autorii studiului fac precizarea că cifrele legate de prezența la urne în ziua referendumului și anticipările legate de vot trebuie interceptate ca fiind declarații ale respondenților chiar în ziua înmormântării copilului decedat și reprezintă o fotografie a unui moment cu impact emoțional puternic.

„Valorile nu reprezintă o prognoză a IRES pentru prezența la urne în ziua referendumului și nici pentru comportamentul la vot. IRES anticipează că valorile nu reprezintă o prognoză a Institutului pentru prezența la urne în ziua referendumului și nici pentru comportamentul la vot. IRES anticipează că, după ce va trece vârful de emoție și odată cu îndepărtarea temporară de incident, va fi foarte greu să se atingă o prezență la vot de 50%+1, iar opțiunea respondenților pentru eutanasiere se va diminua în intensitate”, se arată în comunicatul IRES.
43% dintre respondenți cred că nu eutanasia este soluția pentru problema câinilor vagabonzi.

Studiul mai arată că 55% dintre respondenți sunt de acord și cu luarea unei decizii în favoarea eutanasierilor fără o consultare prealabilă cu cetățenii. În rândul acestora se află în proporții mai ridicate respondenții peste 65 de ani, persoanele cu studii superioare și cele care locuiesc în Sectorul 3 al Capitalei.

Totuși, 43% dintre respondenți cred că nu eutanasia este soluția pentru problema câinilor vagabonzi. Eutanasierea este văzută ca singură soluție cu precădere de către bărbați, de către respondenții cu studii superioare, dar și de rezidenții din Sectorul 5.

Alte soluții avansate de respondenți pentru rezolvarea acestei probleme privesc: castrarea câinilor, derularea unei campanii care să încurajeze cetățenii să adopte câini comunitari, dar și crearea de adăposturi pentru patrupede.

Participanții la studiu indică drept vinovați pentru situația câinilor fără stăpân din Capitală administrațiile locale/primarii, autoritățile locale sau naționale, oamenii/populația, conducerea țării/Guvernul/politicienii, ONG-urile de protecție a animalelor, persoanele care abandonează câinii, persoanele care hrănesc câinii/iubitorii de animale, legislația, dar și pe Sorin Oprescu, Traian Băsescu.
Cercetarea a fost făcută în 5 septembrie pe un eșantion de 1.811 respondenți, de peste 18 ani, cu domiciliul în București.

Metoda folosită a fost CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

Studiul are o eroare maxim tolerată ± 2,3%.

Citește și