STUDIU alarmant. Noul coronavirus ar fi putut ucide 40 de milioane de oameni

Pandemia de COVID-19 ar fi cauzat cel mai probabil aproximativ 40 de milioane de decese în acest an în absenţa oricăror măsuri preventive, potrivit unui articol publicat joi pe site-ul Imperial College London.

Aceasta este una dintre concluziile expuse într-o analiză a cercetătorilor de la Imperial College London, care au estimat scala potenţială a pandemiei de coronavirus la nivel global, subliniind faptul că un eşec al eforturilor depuse pentru a limita impactul acestei epidemii ar putea să conducă la un număr uriaş de pierderi de vieţi omeneşti.

Acest raport este cel de-al 12-lea care urmează să fie publicat de The WHO Collaborating Centre for Infectious Disease Modelling, în colaborare cu MRC Centre for Global Infectious Disease Analysis (GIDA) şi Abdul Latif Jameel Institute for Disease and Emergency Analytics (J-IDEA).

ȘTIINȚĂ Fenomenul care ridică îngrijorări în rândul oamenilor de știință. Orbita Pământului este plină de deșeuri

22:22

ACTUALITATE Cât costă o călătorie cu celebra Mocănița din Maramureș. Parcurge 21 de kilometri, iar călătorii au o masă inclusă

21:32

Cercetătorii au inclus în analiza lor mai multe scenarii, inclusiv acela prin care doreau să afle ce s-ar fi întâmplat dacă omenirea nu ar fi reacţionat deloc la COVID-19 („scenariul neatenuat”). Au inclus şi alte două scenarii care ţin cont de distanţarea socială, ce au ca rezultat o epidemie cu o singură perioadă de vârf („scenarii atenuate”), şi mai multe scenarii ce vizează suprimarea răspândirii bolii şi care ar avea cel mai mare impact total prin prisma reducerii numărului de infecţii şi al deceselor.

Conform scenariului neatenuat, dacă virusul nu ar fi fost controlat, el ar fi putut infecta 7 miliarde de oameni şi să provoace aproximativ 40 de milioane de decese în acest an. Distanţarea socială adoptată pentru a reduce rata contactelor sociale cu 40%, însoţită de o scădere cu 60% a contactelor sociale în rândul populaţiei vârstnice (care prezintă cel mai mare risc de deces), ar putea să ducă la o scădere a acestui bilanţ nefast cu circa 50%. Însă, chiar şi cu aceste niveluri de scădere, sistemele de sănătate din toate ţările lumii ar fi foarte repede copleşite, a indicat modelul de analiză computerizată folosit de autorii cercetării.

Medicul Patrick Walker, unul dintre autorii raportului, a declarat: „Estimăm că omenirea se va confrunta cu o urgenţă fără precedent a sistemului de sănătate publică în săptămânile şi lunile următoare. Studiul nostru sugerează că toate ţările vor trebui să aleagă între a lua măsuri intensive şi costisitoare pentru a suprima transmiterea virusului sau să rişte ca sistemele lor de sănătate să fie copleşite foarte repede. Totuşi, rezultatele noastre au subliniat că o acţiune rapidă, hotărâtă şi colectivă, dacă va fi luată în prezent, va salva milioane de vieţi în următorul an”.

În cel mai recent raport al său, echipa de la Imperial College London arată că adoptarea rapidă a măsurilor cu eficienţă dovedită în domeniul sănătăţii publice – inclusiv testarea şi izolarea cazurilor şi o distanţare socială mai amplă pentru a preveni transmiterea mai departe a bolii – au o importanţă critică în cadrul eforturilor depuse cu scopul de a reduce impactul negativ al pandemiei.

Acelaşi model computerizat a arătat că implementarea timpurie a acestor măsuri poate avea un impact pozitiv foarte mare.

Dacă toate ţările ar adopta această strategie, în contextul raportării a 0,2 decese la o populaţie de 100.000 de oameni în fiecare săptămână, atunci 95% din totalul acestor decese ar putea fi prevenite, salvând astfel 38,7 milioane de vieţi omeneşti.

Dacă aceeaşi strategie este adoptată mai târziu (la 1,6 decese raportate la o populaţie de 100.000 de persoane într-o săptămână), atunci numărul de vieţi salvate ar scădea la 30,7 milioane.

Rezultatele cercetării demonstrează dificultăţile cu care se vor confrunta cel mai probabil ţările cu venituri mici şi mijlocii. În cele mai multe dintre scenariile analizate, pandemia de COVID-19 va copleşi sistemele naţionale de sănătate, deja supuse unei presiuni uriaşe, iar costurile sociale şi economice vor fi foarte mari.

Autorii cercetării au subliniat că rezultatele oferite de această modelare computerizată nu sunt previziuni pentru ceea ce urmează să se întâmple, ci aspecte care ilustrează importanţa problemelor şi a beneficiilor aduse de o acţiune rapidă, hotărâtă şi colectivă.

Aceeaşi echipă de cercetători lucrează în prezent la posibilitatea de a furniza rezultate individuale pentru fiecare ţară, făcând ca aceste date să devină disponibile, pentru a permite statelor lumii să le folosească în cadrul planurilor lor de luptă împotriva pandemiei.